Anul al ifo u a -ze cisl patrulea Mo, 7208
i o i 11 Fe&ruaHe
1932
R E D A C T I A
STBADA EDGAR OUINET No. f
B U C U R E $ T I
A D M I N I S T R A T I A
STRADA R. POINCARE No. U
Teiefcanefe:Direcffa 3
58.17
• Redacfia ?i Admlnisłrafia 3—48.23
A N U N C I U R I C O M E R C IA L E vSe primesc direct la Administratia ziarulul, Strada R. Poincare 17 §1 la toate Agentiile de Pirblicitate
Mantiscrisele nepublicate ęe dlatnig.
A B I N T A R A
On an... . 600 łei I Trei lani...450 lei
Sase luni...300 ,, J Un esempltr
2 ,,
łństitufiuFi! publice ęi pariicuiara 1000 lal anuaf
D N A M I
N T E
IN STREINATAT&
CJn aa...1400 lei I Trei luni ...400 lei
§ase luni ... 700 „ I Un exemplar... 0 m
FE MARGINEA
p r ś D ś s t i e i . . .
Acestea sunt cuvintele gre- J
S’au incumetat sa conso-
le cu care domnul prim-mi- lideze autoritafea si sa asi-
nistru a caracterizat In parła- gure ordinęa — dar au insta-
ment situatia de azi a tarei.
j lat in graba o noua demago-
Declarafiunea sefului gu -! gie $i au lasat frau liber cu-
vernułui oglindeste starea dejrentelcr de desagregare si de*
spirit in care se afla carami* j sociarf.
torii Statului si arata perspec-
Au vestit Sn fine simplifića-
tivele care ne asteapta.
rea legiurilor dar niciodata
A semen ea marturisiri in* mi s’a vazui o legiferare mai
frźtyite cu acelea ale d-lui m i-! desirata. mai lipsita de mii-
nisf.ru de finanfe ca nu are tatę si mai complicata.
nici o sclufiune a prohleme-
ętirile cele mai fanteziste—-
lor presente si nu mai ga-
\svonuri!e cele mai alarmante
seste nici o scapare— au pro- j pornite din oficinile guverna-
vocat Sn opinia publica o Sn-
j
mentale — maeina zi cu zi te-
grijorare fireasca si au redus
i
raelia unei societafi cladite cu
S O L U T H L E
pana Ja suprimare putina in-
credere care mai exista.
Nu se cunoaste nici un pre-
cedent in care oameni c a ri; nul „tehnicianilor §i al ptifin-
au respunderea guvernarei sa j telului bine“ a adus fara
Ia-jertfe §i cu munca. §i justifica
astfel toate temerile,
lata starea in care guver
afirme pe deoparte neputinfa
lor d’a si Sndeplini misiunea
re si-au asumat si sa conti-
nue in acelaę timp de a gu-
verna.
S’au increzut ca vor stą
pani evenimentele, ca vor co
li-and a Smprejurarilor — pe
cand din prima zi au fost co-
pJe§iti de toate slabiciunile si
s?au inconjurat de toate insu-
fi cieni ele.
Au fagaduit sa ridice zagaz
puternic in contra cheltuelilor,
sii corecteze greęelile si sa
sanctioneze abuzurile — dar
n ati Sntarziat sa descMda
r nrm lara farnriirilor
si ri-
sipei.
sata acum sa se sbąta in chi-
nurile indoelei si ale nesigu-
ranfei.
Dar oricare ar fi greutafile
timpului present — or cat de
apasatoare e moętenirea ulti-
mei guvernari — si or cat de
intunecate sunt profefiile d-lui
pre§edinte al consiliului —
Romania trebue sa resiste —
trebue sa irninga.
Prapastia — la marginea
careia ne-a
adus
aceasta
poflitica — poate fi cel muli
ifn loc de odihna pentru a-
cela pe umerii carora apasa
porara guvernarii de azi.
C, O. D IM IT R IIi
T raim din pUn in epoca saluti- ilor copioase. T rem urdm in spas- tnele nadcjdei de ma} bine Ja fie- care_ svon nou, la fiecare solutie tdęnita din fjuyo m u din capul ce lo r erija ti in m h -a to ri. Suntem ■ne m uli u m it i atu u d cand consta- idm im posibilitatea soluflei c e n e pieurajase ęi ne in rio ra m copildre?- te c d n d alfa sc repecie s’o inloca- iascd, .Se nasc ęi mor sohitHle ge- niafe, una dupa a.lta, in d u d a ge- niaUtdiei elaboratocir<’. $?' mai aleś in d u d a disperarei noastre. Toate problemele mari sunt intre- cdiute 9i solutionate scripUc sau vcrha(. dar toate sc puXverhcaza cand isbesc pdm dnful. Toate por- nesc din doctrind si din ascufim e celebralg. Nici una hisa nu isbu- teste.
Ą v orfa fi de norpc pe fdgopul no- liticei, cafiva geniali s’au apucat sd ne salueze, su ne scuture tru p u l si cug et ul de mizcrUle zile i. InstyU nientul l*au gdsif u$or si l’au pus ip fu n c H u n e : sohifia. In ccono- mie, >n ad mi ni strat i e, ?n poHtied Si peste fot ploua cu solufii. S e e- ktboreoM proeete de legi cn atdtea
sa lu tu cafe, interese su n t. se pero- reaza §i se seria solnfiondndu-se. Conuersiunea datoyiilor agricołe a in tr n n it o im ensitate de solutii din partea m arilor clebitori a;, regi- m ulni, reorganizarea administya- tiva. se inpdneazd cu sohitiunile m arilor polUickmi, in goli lica ex- terna curg so lu tiih m arilor uto- ■pi$th pensionarii <tu salutu, h v d - Idtoyii au solutii, iunefionarii au Si et. Fiecare grup de cafe nr a gd- seęte deslegarea m izeriei de azi, in fa m ilii se elaboreazd proeete de asanare, pond si capi ii cni solutii. Va ranione deapiiruri i n ' istorie, aceasta fecunditato solutionard, ca u n ca po df opera de djsperare. E u n fenom en tragic-comJc ol epoce},
noastre.
Si din tocdd aceasta avalan$e de credinfi, de m inem ni sau de inte- yese. nu s*a desprUis nici una sd adere cu pamchitul Toate plutesc pe aripi de nadejdę per sonatą sau cole etiud, toate se pierd printre nor i si p rin tre stele.
Toate turburd n śn ftfe p rin nu dęjdile .fi deprim drile ce k for- t-easd. Toate sunt m ęte farsę
odi-oase, cJiiar cele cu p rcien ili de cre- dintd. Cómbinate din disperare si nu din capacitate. , j lut in n i’e zi- lei, n ’au nim ic conshtent. Elabora tow i celor m ai principale dintre cle. celor mai captipantc, sunt nięte condotieri a i m etei, nięte ci- nici hi fa ta mizeriei, Poate cd so- lufia cea marę, singurd In stare sd se uneascd cu p&mdniul, s’a vón- tu ro t Prin capul vre-unui din ei. Dar a fost inldiuraid cu groaza term inarei unei cpoci dc specula- fiuni.
Sohitiunile tehnicianilor, ca si ale póliticianilor rod din ultim a bucaficd dc curaj ce ne-a mai rd- mas. Contyastul dintre ndd<jdealn ele fi deceptkinea ce ne-o łasa, a, consum at ort si ce bunduointd. E dom nia deruidrei, si a, incapad- tdfei.
Salut Ule curg ca ploaiafn marę, ocolind pdm dnful u seat de vdn- t-uri si dc suferinfą noastrd. S i ni- meni nu vrea sd jnteleagd cd. sc per dc tim p si sufler, ocolindu-se morele a d e v fir ; curaj morał.
VAL MUGUR
C o n y e r s i u n e a
G U V E R N U L
si Stfowurile alarmant,
— Panica $i (Dzorfentarsa opinie! publice sunt justi* flcate da uęurinta nepermisi cu care se sch<mb3
zśl-nic proectul convars!un@i!
CONVERSIUNEA - HAOS
NOTĘ
Un camin Je marę evocatie
- B?M !® teca ł o n I . C . B r & tia n n —
Deschiderea bibliotece} lui ło n 1. C. Brat tanu, este m ai m ult decat u n enenim ent cultural. care in te- reseazd pe sp ec ia liftu f i profesia- uisrii carturari dela not. cat este o marę sarbatoare a su fic ie lor ro m a n efti chem ate ca sd prdznuiascd m cugete eurate m e ntor io, aceluia ce nu poate fi uitat. Biblioteca lui I. 1. U. B ratianu. este o comoard de car fi yare isto- rice, stratne si romanc, urednice dc a fi cif ile si consultate de toti cdii U intereseazd, §i U pasioneazd suhiectul cdi m ai scum p in im e h r n o a s tr e : trecutul romdnesc.
Dar citito rii din biblioteca, lui ło n I. C. B ratianu, vor aprecia, prin propria lor m editatie, adevd- rurile expuse colorat de cdtre d. f. G. Duca, in conferinfa sa, din eldar acest locas de culturd, si a- num e cd ło n B ratianu. a hiscris pa giną cea■ m ai marę din istoria n o a strd : pagina Rom dniei-M uri, fu n d el in su f u n pasionut istorie.
E l a m ostenil dela pdrintele sau ło n B ratianu , — care era ęi el un pasionut cercetdtor al trecutului
istorie — marca, f i nob'£a, paUmd a studialni, pasiunea trecutului. Car Ule lui, alese, cu g u stu l biblofilu- lui, cu sim f ul electiu a l sauantului, cu abilitatea colecfionarului dove- desc tocm ai cine era, ło n I. C. Brd- Hanu la el acasd, de partał de s ga rn otul parlam entului, de fream d• tu l agitatiilor, de frig u rile poli- ticei.
Acoto. m t re car file lui iubitę, ci tito rii lor. vo r siniti cum sufletni lui ło n I. C. Bra t ianu plan ea,id ca un Manes tutela r, — si acolo td- ndrul d o m ie de lum ina, va sim ti chem area celui ce a tr d it dincolo de contingentele presentului, cu gdndul la, problemele m o n ale vie- tei rom anefti.
Biblioteca łon I. C, B ratianu re- prezintd astfel ceva m ai m ult de cat o colectie de car fi. E un cam in din care se evocd um bra Zeului ce nu m ai este, dar pluteęte pro- tectoare peste R om ania Marę de azi.
PETRONIUS
Aęa cum voe$ie guyernuł sa taca asanarea. aste cel mai sigur sistem de*a provoca baosul,
Banca Naponala, toate celelalte banci, moneda intreg creditul sta. tnlui vor naufragia in aceasta fur. łuna, — lasand in urma distrugerea §i jalea.
Dupa un incendiu, o inundatts, un cutremur, mai ram^ne ceva; inere* derea ęi speranfa in refacere, sim- t«l de solidaritate ęi puterea inda- ratnica de munca, a omulni in lupt& cu fortele naturei. In urma legii d>lui Argetoianu n’ar mai ramans nimic. Crcditori §1 debitori s"ar duce la fund, zdrobifi in acela§ cataclism. Nimeni n’ar mai avea curaful sa re- mceapa munca. Nici un stat strain nu ne-ar ven{ in <tfutor. S'ar tell fofi de noi, punandu-ne la caraniina ca pe ciumatf, considerandu-ne o fara de nebuni, mai periculoęi decdt sa- vletele, pentrnca dela o zi la alta plutim intre raacfiune 55i bo!ęevismv dupa buna inspirafie a unor „tehni- cienl“ fara scrupule.
#
Cenvers>unea cu disir«gerea credl- tuluf tSrii ęi a intregului organism de siat. — e o aberatie.
Ea distruge pe creditorii taranijoa- meni muncitor! §i strangatori cari
au dspns peste traj miliarde lei J a bSncile populare.
Ea distruge bancile popular® creiate cu atdtea jerife.
Ea distruge bancile romdne§ti din Auteai, tdclii ale sentimentelor pa» triotice si ais culturei nafionale, pa care nu ie-au putut stinge nici domi. na/ia. maghiara nici persecutiile de tot felul.
Ea distruge marils banci rornd- neęti din vechiul Regat, la ajutorul carora inca eri a apelat guyernul, spre a spriiini cretlitul jdrii peste botare, in singtirul iinprumut ce-u reuęit sa-1 faca d. Argetoianu,, ma rcie tebnician,
Ea distruge Banca Nafionala §i stabflizarea monetota, pentru care, de trei ani, am laca* imensc sacri- fieśi.
Ea distruge comerful ęi industria tarii in strdnsa si continua coiabo. rare cu instiiuflile de credit.
In siarę?t conversiunea d-lui Ar getoianu, distruge inęięi debitorii pe care voe?te sa-i ipere. Ii distruge vrSnd sa-i „salveze“, ii distruge pen- truoS mMne nu vor mai gasi. un ban credit, nu vor avea cu se sS cumpere o vitS, un pług, o sSmanfa. lar daca vom avea «n an agiicol rau, jinutuii intregi vor muri dc foame, ca in
Ghina, pentrnca nu va avea nici un taran de unde sa impmmnte un len spre a-ęi cumpare brana, iar vis« tieria statului, goala, nu va putea a- juta pe nimeni, caci nici statui nu va avea mai mult credit.
i*
Aceasta este situa|ia care se pre' gateęte. § i la o asemenea opera, nici un partid serios nu poate colabora. Dimpotxiva, tofi acei cari voesc o converśiune salvatoarc, care sn a duca ordine in locul haosului, vor lupta sa o faca cu alte mijloace, pe cari actualul guvern, ce sta In marginea Oonsiltufiei, nu le are la dispozi^ie
§i na le va avea nieiodata.
S momentuI dęci sa se trezeasea lą lupta intreaua opinie publica, pentru a impiedeca aventura tragica spre care duce |ara un guvern care el insuęi, este o aventura.
Partidul liberał, ce doreęte o con- ver3iune reala, in care creditul s§ fie asanat, nu distrus, va lupta din rasputeri pentru a impiedeca pzabu- firea ce-o pregateste guyernul.
Si rezultatul nu poate fi decdt u- nul: unirea tuturor fortelor de ordi ne din aceasta tara, pentru salyarea ęi conducerea ei pe drumul prospe- ritsfei ęi al desvoltSrii.
I). m inistru de finanfe a ta c u t eri noui declarafiuiii la comisia de logisiafie a Cam erei in lega tu r a ew eonversiu»,ea.
I)-&a s’a rid ie a t im potriya svn* nu rilo r cari circnla asupra. inten- tiu n ilo r gu yernului de a stam pila bancnotele san de a deyalori/a re n ta de stat, taxand d rep t m ia nie aceste syoiiuri.
In ceeace prive§te opinia pu bli ca, dezorientafca, care se alarm ea- za im ediat §i-ęi pierdc calmu-1,— fap tn l este firesc, nu treb ue sa su rp rin d a pe nimeni.
I n tr ’adevar, cum sa nu fie in- flu e n tata opinia publica in ia fa u'§urintei cu care se schim ba, de la zi ła zi, form ulele guyernului in tr’o chestiune a ta t de gingasa ęi de g rava ca problem a conver. siunei.
f>i nn e yorba de schim bari de detaliu, ci de schim bari totale.
M inistrul fin an felo r culege ron dele unei proeedari inadm isibile. Lum ea se asteapta. la orice st guyernul o intareste in dezorien- ta rea ęi haosul in care se sbate : l>e altfel textu*l ultim ei fo rm u le are a ta te a lacune, apare a ta t de inaplicabil, inclit la cea mai sim pia exam inare, orieine ifi da seam a ca nu poate fi un proect serios.
Atm osfera de dezorientare gc nerala, daca se va prelungi, va a- vea eonsecinfe funeste.
Orice sta re de presum e are o lim
ita-A boratiuniie din proectul eon- icrsiiiiiei iustifica cómplet ila r m a si panica.
S
3
o
6 1
i RUSIA In
extremul
-
orient
G
uyernul se plange ca d. Boi- la a fftcut pensiouari ile* gale. Desigur ca „Neamul Romanesc“ va cere guyer nului viitor sa ia jsevere sanefiuni si sa anuleze aceste pensii. Acum a guyernul actual, saracul de el ee poate sa faca ?N
earnul Romanesc*4 are cu- vinte consolante cu privire la gazełe de rasboi. Ele n’ar fi atat de periculoase. Oficiosul guyernului se face a uita ca, guvernele dc tehńicieni sunt mult mai primejdioase decat gazele de razboi.R
eprezentantii tutulor state- lor discuta cu aprindere chestiunea dezarmarei. Re- teta a gasit-o guyernul de azi. El provoaca rasul, ęi atunci ęi cei mai violenii dintre oameni, sunt dezarmat-i.Dupa telegra me particulare din Berlin, eonsiliul superior de raz boi, coiiTocat intr’o ęedinta ex- traordinara la Moscova. ar fi stu- diat eyeutualitatea interyentiu- nei armatei rosii din Extremul- Orient.
Pentru a inlatura situatia pri- mejdioasa in care s’ar afla armata roęie in cazul unei ofensive si- multane §i nea^teptate a irm atei japoneze in directiai Cita. Hara- baroysc ęi BIagovescense. s’a bo- tarat in principia o retragere strategica dela Vladivostoe, Ha- fcaroysc ęi Blarescense, spre Cita.
La diseutiunile nrmate in 3edin- ta consiliului superior de razboi, in afara de personalitatile milita- re au luat parte si Stalin Mo- lotov.
Independenta
econoraica
a S O y i E T E L O R
d e C. C. Z A M F I R E S C U
Barierela vamale, restrictiunileaduse do state sehlmbului mone- tar, inflationismnl practieat de u- nele natiuni. nu sunt singurelo cauze ale nesigurantei Rconomice de azi.
Sfortarile Uniuiiii stutelor so- yietice do a-ęi forma o economie independenta de a cel orla 1 te tdri, cxplica pana la un punct una din fetele crizei economice actuąle ęi deschide perspective sumbre e- conomiei burghezo-capitalistę de
yiitor.
On tarta pyotent&rtjn. tąrifola
proteetibniste etc. cifrele ne stau la dispozitie pentru a atesta con- cursul dat de statele burgheze realizarii independentii economi ce a Soyietelor. In afara de Ro- mania, Uiigaria, Bułgaria, Jugo- slavia ęi Albania toate t&rile in- trestin schimburi comerciale cu Soyietele. Sporadice la inceput, rc- latiunile acestea stau ast&zi pe baza de conventii comerciale, sau de concurenth doveditft fara ©gal. Procentu!, pc state. al exportu- lui soyietic ® Anglia sta in frun ie cu 30% din totalni acestui ex- port; Germania 22%: Italia 5%; Franta 4,5%; Belgia 2.5%: Olanda .3,4%: Danemarea 2%: Letonia 7%;
Finlanda A% ; etc,
Graul, lemnul. petrolul, mazu- lul, porumbul, inul, ouSle, zaha- rul, antracitul. glucoza si alte zeei de prodnse au eaętigat de la ince put pietele straine.
Nu numai America, dar ęi sta tele europene sunt indepa.rtate de pe pietele pe cari intrft in concu- renta cu produsele ruseęti.
Ce a contribuit la aceasta aca* parare de targuri in mai putin de 3 ani 1 In primul rand faptul ca in Rusią comertul este m ono
pol de stat. Acest vast trust intins
pe o ęeptime din suprafata glo bu lui p&mantesc ascultS. de o u- nitate de comanda. Maleabilitatea de care dispune in fiecare mo ment, permitandu-i sd-ęi adaptez# mięciirile, dupft trebnintele fieod- rei fori ęi sa nzeze, dupd impre- jurare, cand de concurenta, cand de sabotare. ii asignrd perspeo- tive frumoase.
Azi comertul sovietic atinge cl- fra de 5<K) milioane dolari anual, adica 66% din totalni esportului Rusiei tariste in 1913.
DacS ne gandim c§a peste 45 de societdti americane. incepand cu uzinelc Ford ęi cateva m ii do In- gineri ęi technicieni de toate na- tiunile luereazd in.tens in Rusią, putem sd ne ddm seama de
efec-tivul concurs dat de capitalismul bnrghez lnmji colectivizate de rd- sdrit.
■3^
In toate statele consumatoart de produse soyietiee, s’au ridicas protestdri contra comertului cu L . R. S. S. Ele au rdmas fdrd efect. Boicotul intreprins un moment do Franta, pe cale de tarif ramal, a. reuęit doara sa-i scada exportuI cu 80%.
Spre deosebire de lumea poli- tied, aceea comerciala nu vede do- cut iaferesul imediat: cdsUgul. in luptfi. contra masurilor guyerne lor burgheze, comertul soyietic ięt are ałiatii sai de pręt: comercian- tul ęi industriaęul burghez, a.yizi de caętig, apoi eonsumatorul sa- nieit, in cautare de produse ef- tine. Contra acestora statui capi- talist n’a putut reaotiona. El s’a marginit doar sa-$i legitimcze pa- sivitatea, łegandu-se de speranta ca va ajunge sd-ęi plaseze, la ran duł sau, marfurile fabricate in Rusią sovietica. Din paca te, in a- fard de cateva state, restul au fata de »iusia o balanta comer ciala deficitara. Astfel. Italia cum pdrd de 6 ori mai mult decal rinde; Belgia de 3 ori; Danemar- ca de 3 ori: Austria de 2 ori; Gre- cia de 6 ori, etc.
Cine caętiga din schimbui eo- mercial cu statele sovietiee ? Astdzi profitd cele cateva tari « caror balanta comerciala fata de Rusią este activd : A nglia ęi td- rile scandinave. Caętigd, in gene rał, statele cari exporta Produse fabricate. Pentru ele in stare dr depresiune actuald, exportul in- semneazd atatea industrii menti- nutc in actiyitate ęi cateva sute de mii de ęomeri in minus. Caę tigd, in sfaręit, eonsumatorul care cumpard eftin. Pierd, in schimb, tarile alungate de concurenta so- yietica de pe pietele detirmte patia astdzi.
Pentru cci cari privesc numai prezentul, comertul soyietic nu este decat eęirea normala a unei natiuni spre a-ęi plasa produsele pe piata internationalg, pdrdsitd cativa ani. Cu aceasta, zic ei. ech i librul economie existent inainte de rdzboiu intre statele europene este restabilit. De sigur aęa ar fi, dacS soyietele ęi-ar plasa un prisos de produse peste neyoile lor. In
rea-(Continuare fh pap.
2
-a)
f rfze, muncjtcrH
t i S T A T U L
de M I H A I A R T A R E A N O
Scriam, fn acelaę loc, acumcateva zile, ca problema ęomajului isto ilogic ęi nenatural s§, continu om a o considera din orgoliu nafio nal sau din doriuta de a nu ne turbura anumite constnictii ideo- Jogice, ca inexistenta.
In Romania ęomajul ar© un ca- racter special si specific tarilor a- gridole, Xu se justifiea in cscuta lui. lar manifestarile lipsei de Iticru sunt inveętmantate in con- damnabila neprevedere in repąrti- tiunea colei minime a cererilor cu pulint-d de satisfacere in indus-
tria nafionalfi.
In foud insii, logie sau ilogic, ° o < u rai s a u u en a f u i ęom« i j u 1
| existd. Ił vedem. il simfini ęi agra- yarea lui o mitem prevedea cu uęurinta.
La uoi insa, lipsa de lueru im- brdtięeaza uu aspect straniu nu numai in ceeace priveęte pe lucrd- torii ma ima li. §i est e caracteristic acest fapt. C-oeficientul de • ęo- meuri intelectuali depaęeętę cu mult propórtionalitatea (fatd dc cei manna li) de aiurea. E o eon- statar© pe care am fdeut-o dupa unele statistici neofieiale, caci in ceeace priveęte numargioarea ce lor nenorocifi de ritręgia yremu- rilor ęi nepreyederca de -dat, nu avem la indemana nici un aet ofi- cia.l dettin de nic redo rc.
Cu statistici improvizate se can ta. a se lamuri o problema pri- yind yiata, a mii, poate sute de mii de cetateni. Dar cu sistemul statisticilor de necesitatc, adica acele ce sc pot alc8tui pentru toate scopurile ęi toate impreju- rarile. nu se poate socoti posibilg. o politica de stat a, ęomajului. Caci nici nu vrem sa ne i ichipuim ca intre neomeuie — care ar in- semna adaptarea celebrei axiome vid righ in eęti: i,cine lucra maneg., cine nu lucra, nu manca ‘ — ęi o- menia de stat adica ajutorare fra- teasca, un guvern roman ar putea sta ła indoiala. Statele burgheze a firma solidaritatea socia la, pe care nu printro politica de nepa- sare o putem demoustra.
Lipsa. de statistici nu face decat sa. condamne j proasta organizare actuala ęi sa impunh o grijulie a- ma mm tire a problemei, prin che- marea. la realitate a actualelor organisme de Stat, sau prin cre- crea altora, Menite sa priceapa fostul lor ęi semnifieatia clipei traitc.
Somajul muncitorilor manuali ęi ęomajul .intelectualilor, nu se pot rezoIva prin invective. Impo- triva patronilor neprevazatori in fata feiiomennlui „criza“ sau im- potr.iva ęcolilor ce au format su- fleteęte ęi intelectualiceęte gene- rafii intregi de oameni subtiati prin eultura ęi anmeati, azi, pe pragul mizeriei degradatoars, in- vectivele pot fi justifiea te. dar nu operante.
Si nu ęomeurii sunt de ving. daca stegarii extvemismelor ex- ploateaza starea lor mi zera in re- chizitoriile. adesea impresionante, impotriva ordinei socialc de azi. Xu ei, ęomeurii, pot fi invinniti, ci mai de graba acele organ© de stat ce au. datoria de a preyeni, de a prevedea ęi nu de a creca prin statistici sau prin lipsa de sta tistici zabrał nicul mb care doresc Rg. ascunda realitatea. Viata se cere traita omeneęte ęi luarea po- sibilitatii de viafa omeneasca unei paturi din ce in ce mai largi a popnłatmnei tarii pecetlueęte pa- raz? fis muł biurocrat. Si amenlnta
o ordine sociala iradata de acelaę parazitism piatit ca ehinuitoare eforturi de un stat secatnit.
Iiicg de acum nn an ęi ceya, B. I. T. (Biroul international al mnn cii) din Geneva, intr’o rezolutiune cu un caj-acter foarte bine ap&sat de minime revendicatiuni ale rat-i- unei sociale pentru ęi prin ejutoa- rele de Stat ęi State, a amanuntit problema. la r cele catcva rcmedii generale ar fi putut face obicctui unei politiei prev&zatoare.
De pilda : Crearea ęi organiza- rea targului de munca prin servi- ciile publice de plasare. Servicii in sarcina carora ar fi cazut sta- bilirea programele sistematice de intrebuintare a. lucrgtorilor ęo- meuri ęi readaptarea acelor ce, din ca u za exigentelor, momentului ar fi trebuit sa-ęi schimbe ramnra de lucru.
Apoi, nevoia imperioasb a des-, yoltarii sistemelor existente de a- sistenta sau de asigurare impo- triva ęomajului total sau parfial.
lar unul din punctele principąle ale rezolutiunej B. I, T-nlui
con-sistfi in aceeace cc ęi noi, !n repe- feite randuri am ccrut-o cu o hota- tare. Si anume, alcatuirea nnui program de mari lucrari publice insemnand un i mens caętig pentru cconomia nationala prin desvolta- rea paralela a comenzilor de fnr- nituri. Atenuand in acest chip criza ęi fenomenele ei distrugg- toare pentru industriile nationalc.
B. I. T-ul ayea insa ęi nn pro gram de realizari internationale: schimb dc lucratori, lucrari pu
blice cu earacter international, etc. Asupra acestor revendic&ri drepte ęi rafionalc credem totuęl ca este inutil sg insistam. Din neno- rocire, spiritul international nu a inaintat cu nici un pas, in terito- riiłe robite unor nationalisnie exacerbate. Constatare tri sta. dar
reala.
Si de asemenea nu vorbim de politica „short iim e“-ului, care merita o desvoltare aparte.
Vedem, dęci. eS, macar odata, Geneva, atat de cri-ticatA in acti- yitatea ei international a — de unii •— <iar Ht;V- de nocercetata cu
arna-nuntime in engetarea ęi actlyita- tea sa, Geneva ne-a dat de mai bine de un an posibilitatea de a ingriji pe bazę rationale ęi natio- nale, o politicft de Stat a ęome jului.
Si fiindcft ęomajul existA, fiind- ea prezinta un earacter de o gra- yitate extrema in faptul ea pre lungirea actualelor stari de łu- cruri ar insemna condamnarea la m oade prin infometarea a mii dc cetateni ai aeestei iAri, nu credem eh se mai poate continua actuala politica de indifereniism ęi np- preyedere.
Soeietatea romana conętlentA ę? alftturatA ęomerilor intelectuali ęi ęomeurilor manuali, (eati or fi va trebui sg o vedem dupa statistici sin cere ęi prieepute) are drepta 1 sa o ceara.
Statui — pe bazcle lui saere de solidaritate sociala — va trebui sa impuna o politica de asistenta mun
citoreasca.
Pentru dreptatea absolutA fi di u prudenta.
