4
£ u n l 19 O o to m b rte 10 3 1
Director: PAMFIL SĘKAMI
R E D A G J3 A $1 A D M IN IS T R A C JA ST R Ą D A SARIN D A R K o . 4 T e l e f o n i Cabhisrttó directomioi 1877/30 Secrstarłatui fi Pr^rinda 312/29 Reń&ctia 364,'39 : Ad-pa 375/28 A R O N A M E N T E iM 700 pe an ; lei 350 pc b iuiii ; lei 200 pe 3 luni \ pentru Band, lnstltupuni fi Admi® nlatrajii Publice lei itOO anuai ; pentru Btr&i* n&tate ; lei 1700 pe an ; lei 850 pe 8 luni S
lei 500 pe 3 luni
Abonmaeatele htcep ta 1 fi 15 «łe fiedbw łuntą
Popas duminical l i n n e t d e c u r a j
iernarea prin uizufni
Centra mijlocul slptlmśnil tre* cute. Constitutia Rornlniei Marł prevede o solemnitate, care se desfaęurl In fiecare an cu mult last, cu risipl de nisip mlrunt pe Calea Victoriei ęi de decoratii straiucitoare pe fraeuri im pocą* bile, cu detilare de uniforme in~ zorzonate ęi pompos cortegiu re gal, — trasura l la Daumont, Iachei cu fireturi ęi penaje, es- cortl, urale, etc. Ati ghicit desi- gur. ca e vorba de solemnitatea deschiderii Parlamentului, pecare . Constitutia o fixeazl la 15 Oc- tombrie al fieclrui an. De o vre- me incoace insi, traditia a irnpus o revizuire a pactului nostru fun- damental : Corpurile Legiuitoare nu se mai deschid decat la 15 No- embrie, din motivc de econom:e ęi fimdcl, guverne!e in generał, nu au niciodutl pregatite „leg:Je urgente care trebuiesc negreęit trecute plnl la Crlcum*.
Potrivlt acestei traditii, Parła- mentul a fost prorogat ęi anul a- cesta cu o iunlr urmand ca festi- vitatea sa nu aibl loc decat la 15 Noembrie.
Dar pentru a compensa lipsa de SolemnitSti, tamau la data fixata de Constitutie, hazardul ne-a or- ganizat o slp tlm ln l intreagl de receptii, dineuri, dejunuri, primin oficiaie, aud.eu(e speciale la Su- yeran, etc. etc..
In adevlr, slptlmlna trecutla debutat cu reuniuriea interminis- terialU a Aerulul. s'a complicat cu sosirea mnreęalului Piłsudski ?i • a terminat cu aniversarea Rege- luJ, prlznuitl cu un fast excep* tiotial.
Aproape cli n'a fost zi, de Du- Itninica trocuti Incoace, !n care totl miniętrii sau numai parte din ei sl nu la disdedimineatl trenul, deshmdttln (Jarl de NordaCa- pltalei, pentru a fntovlrlęi nis- caiva oaępctJ tualti de peste ho- tarę, la Slnaia, unde Suveranul primeęte pe toutl lumea cu o bu- nHvołutS. pe care nu o intllneęti la portlle miuisterelor.
Atflta lume a primit Suveranul ilptlm lna accasta. Incat !n cer- curile politlce bucureętene au tn- ccput sil circule Ustele — preci- se, din sursl auiorizatl — ale vii- torului guvcrn. $i a fost nevoie de un comunicat oficios de des- mintire, *— Inalt autorizat, dupl propria-1 mlrturie, — pentru ca Opinia pubiicl s l ineeapl sl crea- dl deabinelea di e vorba de o apropiatl schimbare a dirmaciior blrcii Statului.
S’a vlzut Insi repede c l fncl Hu poate fi vorba de aęa ceva — de vrcme ce d. dr. Łupu se plirn* b l prin Bułgaria, partidul natio- nal*tlrlnesc Ind nu ?i-a aleś ęef, lar partidul liberał pleacl in stra tni ta te, tn frunie cu ęef ul sau d. I. O. Duca.
$1 atunci Interesul s'a tmplrfit fntre mortul din ludl, descoperit In bulevardul Schitu Magureanu. conflictul chlno-japoncz ęi situatia Internl a Germaniei.
Povestca cu cudavrul a avut si tm eplso-d de comic macabru : presupusa yictiml, Nitl Płndaru. B venit~.: s l se recunoascl la m o rg i
Un asemenea aspcct humoristic prezlntl de altfel ęi conflictul din fcetremu! Orieut, unde japonezii Se bat cu chinezii, de doul-trel llptlmllni, tn chip foarte serios,
In timp ce Liga Nafiunilor se strl- duieęte sl~. frnpiedice rlzboiul.
Cat despre situatia din Germa nia. trebuie s l remarcam c l d. Bruemng, dupl ce a scapat cu fata curata din periculoasa iutai- nire cu Reiclistagui, s’a grabit — ingratull — sl-1 trimeata imediat la plimbare, plnl ła inceputuł pri- maverii viitoare.
Vedeti, in Germania e o ade- vlrall piacere s l guvernezi cu parlament..,
V i c t o r R o d a n
ziua Domnulul
In aceste vremurif pline de griji, de poveri §i de dureń, slujitońi alta-rului — oameni §i ei, cu picioarele in veac §i pe pAmant, — se simt, ca tofi ceilalpf lovip si impouarap, Imensa lor majoritate consista din oameni, cu copii §i cu casa grea, Obligatoria óravur& in fata v iepi incepe sa $oviL-iasca §i s i pi ar i,..
De curand a aparut un memoriu
al preopmei ortodoxe romane in chestiunea salarizarii. Auto rui me. moriului vorbe§te in deosehi in nu-mele asociapei clerului ieęan, Pro-1 bierna este infapęata cy o remarca-bili putere de lumini §i de sinteza, Preotul profesor Valeriu Iordache. scu, cel ce uorbeęte in numele frap-ior pj-eop' e o minte agsri ęi fericit ordonati.
Ca orice lucru bine gindit ęi pre. cis exprimat, acest memoriu stimu-leazi pe cititor ęi se lace pnnet de plecare pentru discupe ęi amplifi-care. Ttebue s i spunem* insi, c i in circumstanfi, nu mai e ceasul discu-punilor. Memoriul ridici o marę probierni de dreptate ; „ Cl er ul to . man infelege s i suporte orice sacri-ficiu i.ar cere statui, dar In misurś egali CĄ ceilalp tuneponań, tntrucit el este de drept ęi de łapt funeponar al statului ęi nu poate renunfa la a-cest drept,,"
la t i ce va s i z ici a vorbi clar. Plus ul de sacrificii pe care Statui se arati dispus si-1 incarce pe umerii pjreopmei romane, apare ca o nedrep. tatę ęi este o nedreptate,
Oricari ar fi conceppiIet planu, rile, aranjamentele uiitoare, in fara noastri, dintre b is e r id ęi Stat, in momentul de fa fi trebue s i ne ferim de nedreptate. Dreptatea nu trebue pusi sub obroc pentru nimeni.
Acest punct este inatacabil ęi inal-
tul guvern trebue s i .l pre^uiasca purecum se cuvine. Pentru buna noas tri uiefuire laolalti ęi pentru linię-tea uuiversali, legea — fie ea ęi de sacriliciu, __ trebue s i ne trateze, pe top cetifenii, in chip egal. Egali-tatea in suieńnja naęte solidarita. tea tuturor.
Mai t&rziu, cand nestatornicul o-cean al treburilor ęi al viepi napo. nale va avea alte miscari ęi a lti in-fip ę a r e , voin putea, — daci va fi ne-voie — s i croim intralt fe l pinza raporturilor dintre Stat ęi comuni-tatea luf lisus Christos, Intre eon. ceppa actuala, destoinic ęi categoric exprim ati in memoriul Pirintelui Valeriu Iordichescu ęi alte concer-pi pe cari poate s i le aduci ęi sa le impuni yiitorul, intrezirtm loc targ de intilnire ęi de controversa.
A stizi lucrurile stau aęa cum le prezinti memoriul dela Iaęi. Intai dreptate, ęi pe urma vom mai vedea.
G a la G a la c tio n Corespondentului meu din Ber. na : A venit vremea sl-mi spui unde locucfti.
Principiul conversiunii daforiilor agrieoie a fost adinis- Un act re - volutlonar socotesc unii, un act de prevazltoare poiiticl adanc eon - servatoare credem noi, o masura preventiva de higiena economica, de inlaturare a unui focar de in- feefie ce radiazl deocamdatl nu - mai un inceput de febrl dar mai tarziu se poate reyarsa infectia in intieg organismul social. Se cu- noaęte formatia profesionall a d-lui C. Argetoianu; a procedat e- xact ca un medic, care ięi da sea- ma de stadiul bolli, de vlnovata gre ęeala a intarzierilor, de sumbreie perspective ale unel amanari, lar admiterea principiului conversiunii este actul de curajoasa hotarare, de indrasneafa limitare a radierii fer- mentilor de desagregare sociall
Semnalam de doi ani raul, ind!- cam cu o constanta tenacitate solu- (iile, analizand grava ratacire a ce- lor ce ęi inehipue ca s'ar putea o lichidare normala a datoriilor a - gricole aęezata ca o muęija pe ener gia producatoare a 80 la suta din populatia tarii- Creditorii sunt sub- ordonati soartei debitoriior ęi nu- mai cei straini cu totul de realita - economiei agrare ięi pot face , li asupra situatiei plugarilor. Ni vom aminti axioma : capitalu! imobiliar este capitaiul nafionai, capi.alul imobiliar este anonim ęi vagabond, ne vom margini sa in- fltięam situatia de fapt ce impune nu numai o examinare a próbie- mei datoriilor agrieoie ęi principiui conversiunii prin inęiruirea de anui- tati pe mai multi ani (30 de ani), ci ęi o adaptare a creantelor la scl- derea suferitl de produseie agri - cole.
Nu existl nid rea credintl, nici o IndlratnicS incorectitudine, exista o reall in^apacitatc de platl a de bitorului agricol. Un flran miincin- du-?I ogorul cu propriile lui uneite, in cazui unel fericite recoite nu poate realiza un beneficiu mai marę la hectar de 800 de lei- Asupra a- cestui beneficiu se indreaptS fisca litatea exceslva ęi proteiforma ; ce-ar putea s3 rlmanl pentru exis- tenfa iui (fiindcl nici bofęeyicii n au isbutit sa gaseasca miilocul ca oa- menii s l trliascl farl s l se hr§ - neascl), pentru achitarea datorii lor ? De aceia toate silinfele cre - ditorilor de a executa pe debitori au ramas zadamice, ęi mai in tot cuprinsul (arii, bancile sunt neyoite a cumpara chiar polifeie spre a putea fi relnoite, lar dobanziie se a
cumuleaza (a Capital ęi datoriile sporesc yertiginos, atingand de zece ori cifra datoriei initiale. Cum s’ar putea lichida pe cale normala a ceste datorii ? Chiar dacl ar munci ca robii, agricultorii nu-ęi vor achi- ta niciodata integral datoriile, fiind- c l din desfacerea produselor lor ei nu pot plati nici o treime din dc- banzi, capitalui ramanand intact, sporit insa cu restul de dobanzi ce n’au fost acoperite- Un prizonierat farl eęire, o robie deghizata a pro- ducatorului, demoralizare a facto* rului esenfiał al economiei nafio* nale. Intereseazl prea pufin daca aceastl situatie a debitorului faja de creditor este dreapta din punct de vedere legał, este insi provo- cator de nedreapta din punct de ve- dere social ; inseamna o surpare morall a satelor, o impingere pe panta desnadejdii a 80 la suta din populatia łlrii*
Trlim o epoefl de hotlratoare Iuptl intre forma actuall a sodę * tatii ęi insurectia comunistl- S I nu* ęi inehipue nimeni c l la sate nu strl bate ispita revoltei, ciementele dezordinei nu strecoi rl ęoapte im- bietoare. c l nu se duce o sustinutl propagandl in lumea satelor- Ori unde apare o marę greutate, ori- unde respirl un necaz sau geme sub apasare un suflet obidit, ięi fac aparitia patrulele reyolutiei a* ducand darul flglduelilor minci - noase
„Va pllngetl vo1 de datorii ? Dar le socotim ca ęi cand n ar
e-D C ARGETOIANU xista. o silnicl expIoatare a munci torilor, o pacatoasl Im v en Me a bur- juilor. Ccmuniętii Y^^tcrge toate datoriile”. lata tema Cle propaganda a eJementelor reyolutionare ęi in Ardeal propaganda prinde teren, mintile sunt sucite, gandurile prinse in mrejele ispitei- Oameni simpli ęi necaiiti, cu sufletele devastate de descurajare, convinęi de zadarnicia brazdel imbelęugate, a muncii fara spor, ce rezistenta ęi mai aleś cat timp vor putea rezista acestei is- cusite propagandę ? Nu numai gu- yernut are la indemaua mijloace de cercetare a teraperaturii morale a satelor. dar fiecare om poiitic In drumurile pe care le face prin tarł, stand de vorba, iscodind, va putea ajunge la concluzii iagrijorltoare. E un moment greu de trecut, fiecare sa mediteze asupra sumbreior po- sibilitati ale zilei de maine ęi daca mai exista reticenti, oarecari in- doeli, o simpli colindl prin sate poate conyinge de imperioasa ne- cesitate a unei „insangerari tera- oeutice” a creantelor umflate. A - manarea ar echiyala cu o reala sorijinire a curentelor reyolutio nare.
Soseęte larna, o larnl grea, de-cisivl pentru destinele omenirH, la oraęe vom avea un numlr marę de ęomeurl, Statui cu flnantele a- nendce, stramtorare ęi mizerie, decl elemente suficiente spre a in* tretlne o stare de spirit priraitoare pentru orice indemn de Insurectie. Cel putin s l ne putem rezima or- dinea de Stat pe cei 80 la sutl din populatia tlrii, pe plugari- Nu este vorba de a savaręi minuni, ęi mai subzistl, impotriva tuturor deęan- tlridor electoraie, suficient bun simt la tlrani pentru a opune o cuminte judecatl aberatiilor IspitJ - toare ale patrulelor revołutlei, dar
jo uęurare trebue adusl ęi neintlr-
ziat, imediat. Sfłtuiam cu un ta>ran din GorJ, acel Jude{ secltuit de ca - m ltl, ca o Uvadl de omizi, ęi cu o simpiitate lapidarl ięi infltięa ne-
cazuriie.
-„Noi vrem s l plltim, cfi nu suntem milogl, dar sl platim pe in- delete, ca sa putem respira plna se mai indreptl yremurile astea vi - trege”- Aceasta restantł a bunulul simt trebue utilizatl, legitimlndu-l opunerea la toate ęoapele rltlci- rilor ispititoare. Raiierea la prin - cipiul coiiversiunii, formeaza un act de man tui tor curaj, de preylzltoare intelegere a moinentulul social, cu care se poate infatięa tlrii d, C- Argetoianu- Problema datoriilor a- gricole este problema dominantl nu numai a economiei nationafe, dar $5 a ordinei sociale- Cu agricul- tori (80 la suta din populatia tarii) sylrlitl pe panta desnadejdii nu se poate asigura liniętea (arii, se surpl inslęi temeiia Statului- Principiul odatl admis, raman modalitltile practice ale conversiunii ęi quantu- mul de rectificare a creantelor, puncte ce vor forma temele de desbatere ale Parlamentului. P in i atunci se Impune Insa o urgentl mlsurl : suspendarea tuturor exe- cutiilor silite, ylnzarea pe preturi derizorii a ayutului agricultorilor- O mlsurl similarl a fost luatl in Ungaria unde situatia este tot aęa de grea ca ęi la noi.
,,Adevlruf' comentlnd conver- siunea datoriilor agrieoie aminteęte o yeche zicala germanii : Hat der Bauer Geld, so hat’s die ganze Weit. (Dacl are plugarui bani, are bani toatl lumea). $i la noi mai mult decat ori unde se poate verl* fica in agonia comertului, efectele slraciei plugarilor-
D C- Argetoianu rlmlne sl pre- zinte Parlamentului chiar din pri- mele zile, proectul conversiunii spre a curma brusc posibilitltile de agi- tafie, redand tarii siguranta morall a liniętii. Ca ministru de interno d C- Argetoianu are ziinic foaia de observatii ęi temperatura satelor, de aceia ne ya inteiege indemnui nostru : cat mai
repede-Suerltoarele preludil ale Crivl- tulul ęi ale lernli, Wite de clteva zile dlnspre stepele Rlslritului, a u surprlns chinuitul nostru continent european la apogeul caznelor po- litice, sociale ęi financiare: ęi dlag- nosticul cel mai incontestabil aJ a- cestei generale dezorientlrt il con- stltue noul apel la colaborarea in- ternationala lansat universului de conducltorii marilor puterl aJe Asflntitului, cari au pierdat tncl- odatl speranta de a ieęi din nlmo- lurile crizei aplicand reinedii eco- nomice in cadrul limitat al terito- riilor natfonale. Rłzbol intre no- loadele gaibene, pc tlfnul orient al al Asiei, — ofensiye ale extremlętl- lor, in Germania condusl de gu- yernul precar al cancelarului Brue- ning, — iar In Statele-Unite un łnceput de inghet economic preve- stitor de grave ylriejurl finan ciare; faliment ęl desnldejde prin- ire necljltele republici ale Americii de Sud, — bancrutl bugetarl in Australia, iar in majoritatea State- lor europene a putrefactiune econo- mlcl din ce !n ce mai tnlbuęi- toare. Ca intotdeauna, cand ięi vld leacurile llpsite de orice efi* cacitate asupra unor t&ri cu pro- ductiunea degeratl, ęi cu inerede- rea congelatl de gerul mizeriei, tirnonierii guvernelor ęovleinice lanseazl run!versului intreg sfaęie- toarele lor apeluri de desnadejde, implorłnd salvarea dela planeta de pe-a clrei scoartl a displrut orice urral de solidaritate interna- tionall- S. O. S... S. O. S-. Che- marile de naufragiu taęnesc din besna negurli financiare ca racłie- tele din tranęeele mortii, Inainte ca luptltorii sl se łase blocati de nlmetii yiscolelor ęi dd barajurile zlpezii.
Popoarele globulul, in acest ajun de iarnA, Ięi implorł unele altora ajuitorui ca nięte prunci rltlciti pe potecile unui codru desfrunzit, din ale clrul mlrlcinlęuri il plndesc haitele sllbaticiuntlor infomeiate- Fiecare sperl sa-ęi intllneascl din nou tovaraęii de drumetie ia ras* cmcea clrlrilor, — dar la strigatm de frltle aH fieclruia nu rlspund dedt ecoudle istovite ale departa- ril ęl lugubrele urlete ale iiarelor pornite dupa hrana- Nu mai existł in rniWers nici un rest de solida- ritate umana; comunitatea neamu- nlor, — despicata de expioziiie in* dustrialismului capitalist, ęi disol - vatl de acizii democratiei certl* rete, — ęi*a renegat treptat ęi uni- tatea religioasa ęi solida.rita.tea mu- rala, politicl. sau economiei- Cat de unitarl ęi de omogenl parea Europa din yremurile imparatului OciavUu Augustus, sau aceea din timpul Papei Grigore VII Hildę - brand, —- in comparatiune cu acea sta pestrita Europa contimnorana. al carei internationadism democra- tic nu a facut decat sl devo-reze dis ciplinele colective moętenite de i a internationala romana ęi dela in* lernationada catolica I..- Cat de baltatl ęi de pulverizata este acea* stl „civilizatl” Europa, — mai de- vastall astizi de excesul progre- sului decat de invaziunile razboiu- lui de 30 de ani, ęi mai resemnata s l se ofere ca pradl barbarilor d? cat dupa moartea implratuloi Teo- dosiu
L-Niciodatl, ca in veacul acesta iri care democratia este regentl, ęi in
care pacifismul este rellgia suve- rana a echipelor de conducere po liticl, — nu a fost continentuil nos tru mai febril canonit de frigurile agoniei ęi de presimfirile mortii. Spectralele proiectoare ale civilł« za ti unii t ehnice sculpteazl mai ca1-* daverlc chipurile schełetice ale oc-* naęilor progresului, nluciti dę fur tuna economiei, de grindina ban- carl. ęi de spasmurile monetaJ^ ln pragui ierndi care-ęi fluerl prin vetre amenlntarea, dupl dispera- tele ęi zadarnicele lor apelucri de fraternitate, noroadeie lumb $e prę gi tesc sl renunte cxtcuuaia ia ai- sistenta vecinilor ęi sl iemeze prin vizuinele lor singuratece* In aę- teplarea zoriior enigma/tice ale pri* mlyerii.
f o n D im i tr e s c u
U n u i
care poate evada...
Aęa datt profesor ul Piccard inidit Ja stratosterŁ.
lntr un interri*w acord&t umtł Jtitf vienez, anuirfi Intre altele, ei se pre*
giteęte pentru o no ni eacapsdi la
c erurile de de asupra ceruiat, i w pre a*
ni cu touarięul siu, Kip fet. tei
odati, pe baza ezperienpi per so nale, se simte In misuri s i profefessei in d mai marę ' sucea sbomrilor la stratosferi ca ivioanele spe&sle, te* bricate in prezent de uztnele ger*
manę Junkera fi cele łrenomute alf
lui Farman, Dup i soootelils aalay
intńun aer rarefiat de noui ori, mi,
motor de trei ori mai putetme 4ec4£
motoarele aciualet da aoelsę ran*
daniem ęi avind de luptat tm o rosiej
ten^i mai mici, va ciętiga ln ritezMj
Drumul Intre Europa ęi America, pą putea fi parcura In tece ore, Nl ci ud
risc de furtuni, de c eafS, de gol tai
ęi curenp primejdioęi. Un cer r*f«
nic calzn. Scninul cel mai senin są
putin fi, ca in i/isurile iresle. L a l i
mii de metri deasupra piane tei, ni* mic din ce este hid ęi turbure acij
turmentat ęi instabil, numai subsisti<
Profesorul Piccard recomandk d -latoria prin stratosferi, ca m ijlocul ideał de locom opune.
Ca nięte biefi muritori ce suntem din fara carului cu boit unde Ip popi frange gatul merg&nd la pas priĄ bartoapele natale, nu ne rim in e de
cat s i mvidiem privilegiafii destinu. lui care p°t eyada din zloata ęi no* roiul ęi ptaful cel de toate zilele, din mir os ul sfariit de mititei ęi de gu. noaie ferm entate, din duruitul tobei de mezat ęi din ricnetul ęig&nuęilor anunfand o edifie spcciali consacrati unui nou erach bancar; din tot «e
e la noi slut, irempdiabil ęi ter estru, pentru a spinteca spapul etern gin* ciał ęi pur.
S i-i pizmuim ęi si ref
i
nem bilet pentru cea dintii cursi, chiar d aci bil etui e f i r i retur. Mai aleś, daci e f i r i retur,Cesar Petrescu
P a m f i l $ e i c a r t i
C I T 1 T * I W P A G . 1 2 - a
National-tlriniftii
pregatesc o acfiune de opozifte
O interesant! confrevers5 fntre
Bucuresti si CSui
u u n t w i
u lc u m p a r a t i
TRICOTAJE
LA S P E C IA L IS T I!
Penłru ca aceętia au un asoriimenł mulł mai bogai ęi aveji de unae a.ege; peńlro ca la un ' specialisł ve|i gasi iricotaje la ioałe preturile ęi dupa ioałe gusłurile; penłru cS filnd de spedaliłałe ve}i |imai bine ęi mai repede servii. CumpSra}i ded numai la spedalięti penłru a fl cu adeySrał mul}umlji
A W C IS O L A y iC IS O L * V IC ! A V C IS O L A V lC IS O L A V iC L A lC lS O L A V lC IS O L A V !C I A V IC I3 0 L A V 1 C IS 0 L A V IC I A V IC IS O L A V IC !S O L A V C I A V lC lS O L A V IC IS O L A V lC I A V IC IS Q L A V lC lS O L A V C l A V lC IS O L A V C S O L A V IC I A V )C IS O L A V lO IS O L A V iC I A v |r|S O L A V IC IS O L A V IC I A V IC IS O L A V lC IS O L A V lC I A V !riS O L A V IC IS O A V IC i T Ol aV IC IS O L A V IC IS O S OlA V IC IS O L A V K ISO LAa S O L A V IC iS O L A V !C !S O L M f S O L A V !C IS O L A V IC IS O L A | S O L A V C I ^ O L A \ IC IS O L A I S O L A V l0 IS O L A V lC I3 O L A f S ® L A V iC l|© L A V iG :|S O L A 0
fegig^giighd
m'AV!Q!SpLAVfG!SbLA| i i i Gl S D L. A V f e l S b L A l S O L A V i w IS O LA Vi C 13 O LA iS O L A Y I C I
BUCURESU STR. LIPSCAM 3? D . P . . O . . M O N I C A . BUGURESn. C A L VICTORIB 79 P L O E S T I * S I N A I A « s p e c i a l i s ł S n t r i e o l o j e$ h i0 r ia
n c itiim m ik i
s a p u n u l
S i i t f i i i
e s itS h m
1 , . p c m s & H -BE£'£S.' Ce e e t e s o i u „ Z E P H I R " ? ’E s te o inow afie s e n z a fio - n a la a te c h n ic e ! de
I n c a i z i r e
P. C. inlocueęte total sobele de teracotS avand ęi alte avantaje: 1. Incalzeęte foarte repede (cca 15 minutę).
2. Tinę caldurS timp indelungat.
3. Arde cu foc coniinu ęi astfel face eco-nomia in combustibil,
6o&snotafl&
M •pariMU&bll mi® &Q
lenne
o i Ł M Gerefi prospect^atuit la fabrica:
mmmm
s z a n t o &m i
O S A D S ADEPOZlTE IN TOATE OkA$ELE JARU Depozit in Bucureęti „Ree&lftili”, Clmplneanil KO. 9
„eiium ła Tgsi&mea** m m m m
. D i i s t o L l i i t c I i 1 S O c l O i i i l j r i e 1 9 3 1
Tragerea a 7-a la 18 OGtomb. 1931 i Cu un lo/ al SALVATOKlL€»3
WOLUNTARI din CLUJ puteji inca participa la 6 trageri
CDfłigul psirtcip&i iitił 1 0 0 9 .0 0 0 Płata caętigurilor este garantata prin
HANCA ALBINA CLUJ Prefui unui łoz intreg lei 10U. — o jumatate loz lei 50.— La comenzile poętale se va adaoga lei H pentru porto. Biroul Central Cluj, Str. Me- morandului 6. Depozitart generali ęi vanzdri pentru provincie: B. SahaŁ rovics, bucureęti btrada Sft. Apostoli 28 ęi Banca Providenta, laęi Str.
§tefan cel Aiare 36
PSPINffRELE S A. AM BROSI, FISCHER 3iC0.
A l UD. JUD. ALBA CEREJI CATALOOUL GENERAL
CORPUL FORTAREILOR TRIBUNALULU1 ILF0V
Publicafie No.
84.401
13 Octombrie 1931
In bza adresei cu No. 64205 din 1931 a Jud. ocol. I Bucureęti, se publica spre cunoętinta generał^ ca in zlua de 30 Octombrie 1931 dela ora 12 din zl inainte se va vinde cu licitatie publica la localitatc strada Buzeęti No. 44 Bucureęti, a- verea mobilŚ, urm&rlta a debitori- lor Dr. L Lupescu ęi Sacha Lu- pescu, compusŁ din: una sufragerie ęi altele anume specificate Sn pro- cesul verbal de urmarire spre des- p5,gubirea creditoarei Socletatea „Aradul**.
, ęeful Portarellor, Indescifrabil Becretar, Indescifrabil GREFA TRIB. CETATEA ALBA
SEC. I
EKlPaOlfiO. 22124
24 Septembrie 1931
Topci Feodor din Cetatea Alb§. a intentat actlune de divort contra sotiei sale Alexandra Topci din co- muna Camcic acest judet pentru motive determinate.
Din c&satoria lor a rezultat un copil Ivan de 8 ani.
Parata posedń, 4 hectare 9162,50 m. p. pamant arabil situat Sn* eo- rnuna Camcic acest judet; recla- mantul avere n’are.
Grefier, Ihdescifr,
ORT. : Duminica 20-a dupa RusaliL Sf. Ap. ęi EvangheUst Łuca. CAT. t Sf- Ap. Łuca Kyanghelisl
(I>ica ev.). L
ISR. : 7 Heęyan 6682. MUS. : 5 Gemadi-el-Ahtr.
T E A T R E OPERA ROMANA, seara era 8 .3 0 1
MVoevodul tiganilo*''.
NATIONAL, matineu ora 2.30t %Bur- gnezul gentilom**; seara ora 8<30 :
,,Noaptea Regilor**.
REGINA MARIA, mattneu ora 3: ,,A' flev&rul gol, golut; seara ora 9 : „Adevarul gol, goluj**.
VENTURA, matineu ora 8 : „Lu**; ora 9 : Łu »
C 8 N E M A T O G R A F E 0APIT0L : ,,VSduva logodnicului ’ o-
pereta comica, cn Martha Eggertb, Georg Alexander ęi Frit* Kampers. SELECT : „Cand bar za tace... greva*’
cu Siegfried Arno ęi Ursnla Grab icy. Jumal ęi comedie.
hEGAL: „Wenn die Soldaten" OM®- drcul conifei) cu Ernst Yerebes' Hermann Thimig, Gretl Theimer ęi Charlotte Anfter.
R 0X Y : ,,Vaduva logodnicnlni*' ope- leta comicS, cu Martha Eggeith, Georg Alesander ęi Fritz Kampers. YOX : „Jean de la Lane*' cu Made-
leine Eeuaud, Rene Lef&bre, Con- stant Remi, Michel Simon.
FEMlNAt ,,Yictoria cea marę” ou Lissi Arno ęi Bill Boyd ęi jurnal BULEVARD PAŁACE: „Umbro »ub-
terane’ cu Harry Piel. Siary Heim, Elisabeth Finajeff, Hans Jnnker- mann.
CORSO: „Stan ęi Bran flaęnetari'* ęi „150 km. pe ora“, premiera-OlłlNIA: , Uudo mi-e nevasta’* cu
Malec ęi Anita Page.
LIDO: „Hagi Murat" ou Ivan Mos. jouklne.
A.RP.A.: „Umbre albe‘* ou Monte Blue, Raque! Tores.
SALA EPISGOPIEI: . Femeia In luna" cu Willy Fritsch, Gusth Stark, Fritz Rasy, etc.
MARNA : „Match-ul de box Schme- ling-Stribling ,,Visul dragostei" ęi Cabaretul comicilor cu Groner ęi VasiJache.
MARCONI: a" sonor, vorbit ęi cantat, seara teatru.
VOLTA BUZESTI: ,,Nop|ile din Bos for1* cn Conradt Veidt Complectare ęi jurnal Paramount.
ROMA: ,,Convoinl misterios” cu Tom Mix, »,Fiśca Lupului” ęi trupa Sta. mato.
LIRA: /Ariana** cAntat ęi vorbU In limba germand cu Elisabeth Berg- ner ęi o completare sonord.
AMERICAN: ..Gdldtoria cea marę** ęi jurnal Fos.
SFLENDID: „Altefa Sa ordond** ope- retd yorbita ęi cdntatd in limba ger mand, o complectare ęi o comedie. DICHIU: .'Monte Carlo” cu Jeanette Mac Donald, Jurnal ęi o comple- taro.
RAHOVA: ,,Fratil Karamazoff** cu Fritz Kortner ęi Anna Sten ęi an- samblul de oomedii V. Brezeanu. TERRA : „Tigresa roęie** cu Mouty
Blue, Lupę Velez ęi 2 complectdri sonore, seara trupa Bejan.
REX‘. „Nopfile din Bosfor" sau ..Omul care a asasinat'* cu Conrad Yeidt. CERCUL SUBOnTERILOR: ^TSrgul
de Fete*' ęi o complectare.
MACEDORIA-TEI: „Cdntecul paganu- lui*' cu Ramon Novarro ęi o cn- medie yorbitoare.
ILE A NA (Luna Park): „Rio Rita** ęi
o complectare.
FILANTROPIA: „Maręul fldmdnai- lor" ęi o complectare.
§ERBAN-VODA \ualea ?erban-Vodd 1 1 3 ): „Melodia fericirii" ęi teatru. BARCELONA : „Cantecul deęertului** cu John Boles ęi Myrna Loy ęi Reyista reyistelor.
LUCIFER: „Eyangeline" ęl o com pletare sonord.
TO.MIS: , Bezonorata", cu Marlene Dietrich.
Farmaoiile de serviclu
in noaptea de
18Oetomb.
Dr. L. Coniver (Farmacia Nationa- ld) calea Victoriei 14 tel. 318/84; Er nest Csaszar, calea Victoriei 101 tel. 321/71; I. Cristide, Calea Grivitei 178 tel. 371/85: G. Nichiforescu, calea Rahoyei 151 tel. 331/82; Ovidiu Ni- colescu, calea CSlaraęilor 128 telefon 321/34; Eugeniu Parasehivescu, ca lea $erban Vod& 105 tel. 381/15; C. Andrieę, calea Plevnei 244; N. 1. Georgian, calea Dudeęti 91; Elena. E. nescu Dr. Soreni, B-dul Pachę 95 te lefon 364/83 ; Dr* Gr. Caracaę, ęos. Colentina 39 ; I Michdlcescu, strada Romand 156 ; A. 1 upovici, str. Bdrd. tiei 48, tel. 344/58.
S s S llT O lI L T i l l l E l S !
D e l a 1 9 l a 2 3 O c f o m l ^ i r l eZILELE OPERA ROMANA T. NATIONAL T. REGINA MARIA T. VENTURA
LUNI RelSche Ana Karenin AdeySrul gol, golut
Lu
MARTI Manon Noaptea
Regilor Adevarul gol, golut Lu MERCURI Fidelio Ana Karenin Adevhrul gol,
golut Lu
JOI VoevoduI Jiganilor
Omul cu mflr-
toaga Adev&rul gol, golut Hotul Noaptea
Regilor AdevSrul gol, golut Lu
VINERI Carmen Ana Karenin Harry Liedke Lu
SAMBATA Rigoletto
K3zvan
ęi Vidra Adev8rul gol, golut Sexul slab Noaptea
Pegilor Harry Liedke Lu
DUMINICA Print Igor
Burghe?ul
gentilom Adev8ruł gol, golut Lu Ana Karenin Adev5rul gol,
golut
C a r n e t u l s z l l e t
A i c i r a d i o . . .
l a casa, la inginetul Pavel
Epu-reanu, — |n ifitimitate : Pdvalucd,_ era u, in iiecare zi, discupi ,din cauza
slugjlor, Cum se Intorcea dela ser-viciu, nevasta.-sa ii e§ea inaintet ra-portandu-i yreo noua isp<rav& de.a
Prascoviei, buc&tareasa, de.a Mari- tei, łata din casS, sau de-a lui Ianoę Fekete, §oferuł,
— Ce vrei sS, le łacf draga rSs-pundea bietul Pavdluca, ridicand din umeri.
— Cum.., ce sa le faci ? Auzi
v o rb a ! Sa te duci la ei §i sa le tragi cate doua. pereebi de palmę, s i-i dai cu capul de perefi §i sź-i*„
Dar inginerul nici nu se gandea la aęa ceva, Om de-o bunatate ęi d e.o delicatefli excesivcif nu era in stare sa spuie slugilor nici,., d i-te mai in-colo. Dar in d sS. le mai tragi. ęi palmę!,., Aęa incat, discupa se ter-mina, invariabil, printr*un acces de nervi al d-nei Epureanu...
Ca culme, la cererea colectiva a servitorilor sai,' inginerul le cumpara ęi un aparat de „radio", instalandu-1 in bucatarie. (Asta, ca sa nu se mai is b e a s d de ei, stranęi.ciotca in uęa salonului, oridecateori stapanii da-deau drumul Aaut.parleur-ului dela propriul lor aparat),
Dar, in loc sa se amelioreze, si-tuatia, nu facu dećat s i se complice. Cum venea ora programelor de ra dio, incepeau certuri, in bucatarie,
— Sa punem Bucureętii L . propu.
nea Marika •
— Niet!.., sarea Prascoyia. S i pu
nem Moscva, ciAaia łrumos este.,,
— Nem, nem, loha !... dam a Ianoę,
facand aplicapunea unui vine-cunos. cut refren iredentist, Sa punem Pes-ta, ma rog łrumos
discupa degenera, iute, intfun scandal łormidabil, punctat de inju. raturi ezprimate in lim bile respec.
tive.„
Lucrurile nu mai puteau merge aęa. Intr’o zi, excedat de reproęurile neveste-sei, inginerul se botari sa
B a l o a n e d e s a p u n j re inconętientd. Prin aceasta, se in-| stała iarSę o ^ necnnoscuta in cuprln- sul cunoętintij omeneętl, deoarece fantezia ince nętientd nu poate fi prinsd intr’o formula logicd.
ScheNing mer^e ęi cl pe urmCiC lui
Fichte; spunAm, c& natura este o pera unei fantez'1 creatoare, insS nu cu scapuri etlce, cum susRne Fichte, ci cu scopurl estetice, Existenta ar fi o opera de arta, isvordta dintr’un gendu creator. Opera de arta, insS, la orlgina ei, este tot ceva misterios, — ęi genialitatea artisticA neputand n ci ea fi prinsa !ntx’o formula, necu- noscuta r&manea sa dainuiascd mai
departe. i
Acum intrd H egel Tn arenS, susti- nSnd ca toate divergentele ęi con- trastele din lume, — toate aspectele ei aparent neratlonale, sunt numai
momente succesiue a1e unui proces logie — perfect rafzona/ —, care a dat naętere lumii cu [elurimea aspec. telor ei. T ot ce exista e rafional, —
iar irationalul e un provlzorat in dl- namica gandirii, care il depaęeęte, ingilobandu-1 pana la urmd intr’o for muld absolut icgicd. Procesul acesta dinamlc este triada log h a : teza, an-
t i teza ęi śinteza. Formuła i-a fost
puie capat acestei situapi, §/, ca u. nul ce se pricepea in materie, des-ficu legitura cu „antena" racordand
haut-parleur-ui din bucatirie la apa.
ratul lui telefonie, din biurou,..
■Seara, scandalul incepu, ca de obi-
cei :
_ S i punem Bucureętii... — Ba Moscva.^
— Ba Pesta...
Inginerul trecu in biurou, intrerupe legitura cu „centrala” ęi lu i recepto-rui in mani. §1 deodati, haut-par. leur-u/ din b u citirie, incepu :
— Allo, allol It Radio Budapeętt...
A sculti m ii Ianoę-baci, cfaca mai faci scandal, sa §tii c i te spun d-lui in. giner ca furi din benżina ęi c i iei re.
miza la cauciucuri„,
Apoi, dupi o pauzi :
— Allo, allo !... Zdies Radio Moscva !... Tu, Prascoyio, nu esti de
cat o scroafa batrana, care bei toata ziua, ca un cazact ęi ciupeęti dela
„coęnita". D aci i fi mai aud pliscul,
sa stii ca trimet un agent dela G. P
U. sa te bage intdo lada ęi sa te-a-
duci aici, ca s i facem sapun, din tine„.
Insfaręit, dupa alt interval :
— Allo, allo!... Aici Radio Bucu reęti!... Ia asculta fa Marito, da* ce
crezi tu ca noi dormim, aici ? Adica tu crezi c i noi nu ętim ca-fi aduci, in fiecare noapte, toate ordonar.ęele din mahala, in odaie la tine Nu mai s i mai aud ca mai spargi ceva. ori ca raspunzi cucoanei, ori c i nu łrec i parchetul cumsecade ęi.,. vai de pielea ta^ o sa fie„.
P este cateva clipe, dup£ ce repu. sese lucrurile in starea de mai inain te, inginerul potriui o sarba salta-rea ti, din programul Bucureętiului ę. pitrunse in bucatarie.,,
$i astizi, in d , ii vine s i m oari de ras cand ięi aduce aminte de mu-trele celor trei, Erau galbeni ca ceara ęi tremurau, ca nięte maimuęoi de paśli atarnafi in cate un resort.,.
CSeer P a t r i c k
Comemorarea łoi Hegel
conferlnta d-iui profesor l. Petrouici
AsearS la ora §ase s’a desfaęurat la Fundatia Carol o ęedintA festivd, la care a partizppat un public es trem de nuipei<£A.pentru corpemora- rea a 100 and dela moartea filosofu- lui german Hegef. Legaiiunile germa na ęi austriaca erau amibele repre- zentate.
Intr’o atmosfera de reculegere, d. prof. univ er sitar Petrovici a des vol- tat o conferinta savan'5a ęi vibranta urmaritd de auditori cu o pasionata atentiune.
Conferenfiarul incepe cu o schita biografied;
D I. PETROVICI
H egel s’a nSscut In anul 1770, la
Stuttgart (capitala Wuertenbergu- lui), In imprejurimile oSruia s’a nas- cut §i poetul Schiller, ęi fiiosoiul
SchelllingL camaradul mai tanar al lui Hegel.
Gloria fiiosofica. ęi chiar ori- ginaEtatea lui Hegel. s’au afirmat tarziu, cugetatorul fiind un spi- ri‘t laborlos, fara stigmate de pre- cocitate. abia la treizeci de ani a aiuns docent la Iena, unde nu s’a putut mentine din cauza evenimen- telor istorice; a fost director de gim- naziu la Nuerenberg, ęi tarziu, a- proape de cindzeci de ani, a fost chemat ca profesor ia Universitatea din Heidelberg, dupa ce scrisese douS opeie monumentale: „Fenom e
nologia Spiritului* ęi „L o g ic a *, Ultimii doisprezece ani, a fost pro fesor ia Universitatea din Berlin, unde ęi-a a'tins culmea de glorie ?i de popuiaritate. A murit la H Noem brie 1831, rapit timpuriu din cauza epidemiei de holerS care contagiase
Berlinul, Dupa moartea sa, numeroęii lui elevi, — autentid sau disidenfi, tns& cu to{ii patrunęi de ądmiratie pentru magistru, — Lau tiparit łec-
tiurńle in cateva volume, ast)fe] Inc&t
opera lui Hegel cuprinde astazi toa te domeniile cerceiarii, sintetizate in- tr’un sistem unitar, de dimensiuni impresionante.
Pentru a Infelege rostul lui Hegel in evolulia cugetarli mnane, trebue s& ne dam seama de curentele ęi de problemele ce se pusesera la epoca lui.
Dupa ce, la Inceput, filosofii se o- cupasera cu deosebire de problema
existenfii, — in ultimile secole se sta
tomicise in centrui preocunarilor fi- losofice o alta probiernia: aceea a
cunoętintii,
Se nascuse fndolala asupra posi- bilita{ilor umane de cunoaęćere, ęi gSnditorii se luptau cu urmatoarea problema.* Ce gar ant il avem c i noi
patem cunoaęte realitatea, c i ideile noastre ogtindes: autentte lucrurile din afara/
§i Descartes, ęi Spinoza, ęi Leib niz, ęi Malebranche, ęi Berkeley — cu nuante variate, fie care — adu- ceau ca garant al veracitatii cunoętin felor noastre despre lume, pe Dum- nezeu. Era o garantie de natura mis- tica, aęadar, fara putinta unei de- monstratii ra(ionale.
In momentu! acesta, apare Kant: El rezoiya astfel problema: Noi pu- tem cunoaęte lumea exterioarS, fi- lndca ea nu este o realitate indepen denta de roi, ci o creatie, un produs
al spiritului nosrru.
Spiritul nostru ddeteaza naturii ie- głle, — el o organizeaza, ęi de a- ceia legile naturii au un caracter ne- cesar, ęi le pultem cunoaęte cu ratiu- nea, avańd forta certitudlnea ca nu greęim. Totuę, §i*n conceptia lui Kant iam&sese o necunoscuta: Spiritul nos tru cladea natura, era arhitectul ei, insa materiału! venea tot din afara, era un corp Strain ęi irational.
Siilintele tuturor umasilor lui Kant au Incercat sa suprime acest corp strain, care limita cunoasterea noas- Łr®.
Fichte a sustinut ca natura
Inte-graia ęi cu formę ?1 cu materiał, e o proectłune a spiritului uman, za- mlslita de fantezia noastra
creatoa-inspirata din dameniul vietii colec- tive, unde evolutia se face adesea in adev&r prin antitezi ęi sinteza, — dar ea se extinde numai in mod ar-. tifidal in dcn.eniul naturii fizice ęi in cei meta/lzic.
Cu toate silintele sale uriaęe, nid Hegei nu a ptftut sS elimine integrał irational ul existentiL El Insuęi a re- cunoscut, bunaoarA, ca ,,individualut* este ceva care depaęeęte logica, ęi apoi, In tendinta lui de a infatięa lumea ca perfect rationalA, ei a luat drept baza cunoętintele ętiintifice din vremea lui, cari s’au dovedlt In bu- na parte, mai tSrziu, ca er ori.
Din aceasta cauza memoria hri Hegel a fost cAtya timp discreditata, dar astazi ea pluteęte din nou In pil na glorie.
Sistemui lui, In orice car, ramane o constructiune geniala*, dar, facard abstractie de partile perimate, sunt Insa lucruri valabile ęi drumuri nouS in aceasta prestigioasa doctrina a universului.
Figura lui Hegel a fost vremelnić acoperita de nori, __ dar ęi norii nu vin, decat pentruca ca se risipeasca.., Publicul a ovat?onat pe conferea- tiar cu aplauze Indelungate.
A a pAr u t a a pAr u t
BALETUL MECANIC
R O M A Nde
C E Z A R P E T R E S C U
Ediłura Carlea Rom Sncaact 3 wolume 140 lal
C
A
D
R
A
N
C o n f e r iit f e S e d e a z i La orele 10 jum. dimineata, — la Teatrul National, — ln caarul con- feńntd experimentale dedicate lui Shakespeare, — conferinta d-lui łon Marin Sadoveanu.
— La orele 11 dim-, — la Fundatia Carol I.* — conferinta d-lui prof. §L Teodorescu, data sub auspiciile ,,A- sociatiunii generąle a _ licenliatHor uniyersitari din Rom&nia’*, — cu su- hiectul „Umanismul ęi criza cnituiii europene**.
— I,a „Casa Femeii'*, — din splaiul Independentei, — la orele 11 a- m., conferinta d-lui Erich Paarman, pro fesor din Berlin ęi delegat spedal al Urdinului Bunilor TempUerl, despre „Mięcarea antialcoolica mondiaia", — studiata de conferentiar ln 20 de State, ęi militatg. pAnS. azi In peste 2000 de conferinte 1... Intrarea UberS..
E x p o z if ia P a s c i n Astazi Dumimca, ia orele 10 ju- matate dimineata. se deschide in sala librariei de anta „Hasefer” <lin str- Eugen Carada 7 (Kara- glieorghevici) o expozitie a lucra- riior regretatului pictor francez
Pascin
Libraria „Hasefer” a reuęit sd straiua peste patruzeci de desene, gouache ęi picturi in alei dip cele mai caracteristice ale iui Pascin, datand dela inceputurile lui la Vie~ na, in 1904, ęi pana in ultimii ani la
Parts-Cu aceasta frumoasa manifesta- re artisiicS, libraria „Hasefer” inaugureaza stagiunea anului ace sta, prezentand publiculul un marę artist strain — aęa dupa cum in a- nii precedenti ne-a prezentat pe Andre Lhóte, pe Walter Becker, oe G.ouitchenkc*.
Intrarea la aceasta expozitle, ca §i toate cele organizate ia „Hase fer’’ este
liberS-nya Botez, precum ęi un curs de gira nastica dupa metoda Mensendieck, cu d-ra Kertes.
Infoimatiuni ęi Inscrierl, zilnic, la Casa Francezilor, piata Alex. Laho- yary 7.
La reuęita originalului festlyal ar- tistic care va avea loc la teatrul „Ma rła Venlura", DumlnicS 25 Octom- brie, va contribui ęi Pola Uóry, care va juca un sketcli Paris-Bucureęli cu George Vraca. Ięi mai dau preiiosul concurs : prinful George Valentin BP bescu, care va t*ne o causerie; Tota ęi łon Iancovescu, care ror juca un deiidos act de Sacha Guitry; „Dama de pica'*; Leny Caler care va spune yersuri; Manole Stroici care va canta acompaniat de maestrul Grigore Di- nicu; Iris Barbara care va dansa.
Biletele de yanzare la Cassa Tea’ trului „Maria Ventura‘*«
*
Pictorul P. Iorgulescu lor des chide expozitia sa cu sublecte din Dalmatia pe ziua de 8 Noembrle ln sala libraria Hasefer strada Cara- gheorgheyicl.
Stiri artistke
La Casa Francezilor s’a deschis ęcoala tranceza a rilmului, sub di- recOunea d-nei Paule Sibille. Pe ia.ng3 cursurile de dansuri ęi gimnastica ritmicS, cursuri de teoria muzicaia, solfegiu ęl pian, predate de d-na
Ma-FroM rui Piccard
ln Bucurasti
DuminicS 25 Octombrie' ta orele 9 seata. va avea loc la Atenea confe- rinta d-lui prof- AUGUSTĘ PICCARD, directorul laboratoarelor de fizied ale Uniyersitafei din Brnxellee, despre sen zaffonalnl sau zbór in stratosierd, e- fectuat la 27 Mai a. o. in cundijin-
nile cunoscute. - j
Despre peripefiile aeestni zbór pre- euffi ęi despre cuceririle ętiinjifice rea hzate, cu prileiul lui, ne va lntrejina proiesornl Piccard Duminic5 seara, iiusfrand interesanta sa conferinjd ęi cn nennmarate proecjinnl
lnminoase-C a r f i - R e v i s t e A aparut No. 3 din „Monica-re- vue", revista de literatura ęi moda cu colaborarea d-rei Otilla Cazimir ęi d-lor Cezar Petrescu, Tudor Ar- ghezi, Gr. Patriciu, Al. A. Philip- pide, D. I. Suchianu, lonel Taranu, H. Blazian.
Traduceri ln german^ sl ungarA din Caragiale si Minulescu cum ęi un bogat materiał de moda.
R A D I O
Duminica
18
Gctomkrle
1931
DUMINICA, 18 OCTOMBRIE 394 m. BUCIJRESTI
11,15: D. Zaharia Siancu: Lectu- r& din „Moara Pitjcilor**.
11,30: Parintele Nae Popescu, scre- tar generał la ministerul instructiei: Enescu In religie.
11,45: Sextetul Gapelei regale Co- troceni: C^ntece religioase.
12: Orchestra J. Dumtirśscu: Mu- zica uęoara ęi rom&neascA.
13: Muzicg, instrumenialS. (plSci de gramofon).
13,30: Informatiuni ęi semnal o- rar.
13,50: MuzicS, uęoarN, (plScł de gramolon).
17: D. G- D. Mugur: Pentru sa- teni.
17,15: D-nii Bugeanu ęi Constan- tin: MuzicS. rornSncascS.
17,30: D. Gayraud: Cronicft agrl- coia.
17,45: D-r,a Sorana Topa-t Lecturi din Creanga.
18: Orcestra Marcu: Muzlca u- ęoara ?i rornSneasca.
19: Informatiuni, meteorul ęi sem nal orar.
19,10: Orchestra Marcu: continua- rea concertului. 19,50: D. dr. V. VoicuIescu: Lumi- na ęi sanatatea. 20,10: D. F. Aderca: Ce este un minister. 20,30: Transmisiune de la Opera Romana: „Voevodul bganilor**, ope ra comica In 3 acte de 1. Strauss.
Intre acte: Informatiuni.
La sfftręitul operei: ,,Poęta ama- torilor".
STRAIN ATATE A
BUDAPESTA, 10: Sery. religios e- yangelic. 11: Catolic ęi apoi concert. 14: Płaci. 17,10: Concert. 21,25: Con cert de yioara §i apoi alt concert.
K1EV, 4 : Transmis. din Moscova- 11,10: Jurnal tarSnesc. 12: Concert.
16: Concert. 17: Tribuna radiofonis- tuluj. 18: Concert. 18,30: Jurnaluł tdranuliu. 19,22: Concert.
KOENIGSWUSTERHAUSEN, 7 i Concert din Hamburg. 12,45: Conc* 18: Concert de pian. 18,30: Ora scrii- torului. 18,55: Aniversarea lui Frede, rich al III. 20: Concet popular. 22 ; Presa, sport ęi apoi dans.
LANGENBERG, 7 : Conc. 8: PlAcb 8.30: Esperanto. 9,05—10: S&rb&toa-' rea dimlnetib 11,30: Pt. doamna* 12,30: Conf. 13: Conc. 14,30; 15,25: 15.45: 16,05: Conf. 16,30: Concert, 18; 18,30; 18,50; 19,10; 19,45: Conf. 20: Concert. 22,05: Presa., sport ęi muzicA. 23—24: Jazz.
M1LANO, 12,30—14: Muzicft. 161 „Anima Allegra**. 18,30: §Uri. 19,05: Muzica. 19,45: Dans. 20,45: „La Tra
viata‘‘. _ /
ROMA, 10,45: Sport, ' ę«rf. 13-^ 14,15: MuzicA. 16,30: Pt. copii. l7-< 18,30: Concert vocal ęi instrumentaL 20: ętiri ęi plSci. 20,30: Ora, presS* sport. 21: Muzica de camera ęi apoi dans.
TOULOUSE, 14 ęi 18,15: CAntece din operete. 18,30—19,30: MuizicSl, presa, ętiri. 19,45: Concert simfonic. 20,45—23,30: Festiyal. 23,30: Presa, sport. 23,45: Piad. 0,30: Concert de orga. 0,45 Jazz. 1: Vremea, ętiri.
VARęOVIA, 11,58: Ora, fanfar*. 12.15: Concert simfonic, 14,20:: Can tece. 15: Concert. 15,55: Pentru cc* pii ęi tineret. 16,75: Piąci. 17 Pl&cL 17,15: ,,Ce e fóamea?”, 17,45: Con cert. 19: Diverse. 19,30: Pl&ci. 19,45: „Diveręons”, piesa de Sardou. 20,15; Concert 22,10: Cdntece ęi arii. 22,50: Sport. 23—2£: Dans.
YIENA, 11,05: Concert. simfonic. mera. 19,15: Ora, sport. 19,25: Po- veęti ęi aneedote din Viena. 20: PlAci. 21: „Iubire In somn", 21,30: ętiri, presa. 21.45: Dans,
