T O M A S Z C Y C H N E R S K I U n iv e rsità A d am M ic k ie w ic z à P o zn ań
MORFONOLOGIA LIMB li ROMÀNE.
I. P A R A D IG M A T IC A . O A B O R D A R E T E O R E T IC A PE B A Z A M A T E R I A L U LUI V E R B A L
A b s t r a c t . C y c h n crsk i T o m a sz, M o rfo n o h g ia lim bii romàne. I. Paradigm atica. O abordare teoretica p e baza m aterialului verbal [M o rp h o n o lo g y o f R o m an ian , I. P a ra d ig m a tic s. A th eo retical ap p ro ach , b ased on the v erb al m aterial]. S tu d ia R o m an ica P o sn an ie n sia, A d am M ic k ie w ic z U n iv ersity Press, Poznań, vol. X X V III: 2 0 0 1 , pp. 17-22, ISB N 8 3 -2 3 2 -1 1 4 4 -2 , ISSN 0 1 3 7 -2 4 7 5 .
T h is p a p e r is th e first o f a se rie s o f a rtic le s d e v o ted to th e m o rp h o n o lo g y o f co n te m p o ra ry R om anian. Its aim is to in tro d u c e the m ain n o tio n s o f the m o rp h o n o lo g ic a l p a ra d ig m a tic s, su c h as m o rp h o n o lo g ica l altern atio n , its ty p es, fu n ctio n s and c o n d itio n in g . T h e th eo retical a p p a ra tu s is illu strated w ith e x am p les o f R om anian v erb al inflection.
Articoliti de fata constituie prim a parte a unei serii de com unicàri, pregàtite de càtre autorul pentru revista universitarà, consacrate structurii m orfonologice ale limbii rom àne a c tu ale1. C a atare, el se concentreazà asupra càtorva concepte de bazà ale m orfonologiei, in special asupra principalelor notiuni ale paradigm aticii m orfonologice, referindu-se la exem plele preluate din flexiunea verbalà ro- m àneasceà.
Se va postula, in prim ul rànd, existenta unui subdom eniu al gram aticii descriptive a limbii rom àne num it m orfon ologie care v a avea ca obiect de studiu structura fonologica a m orfem ului, iar ca scop stabilirea tipurilor acestei structuri §i a regulilor ce determ ina schim bàrile ei.
1 Va aparea, mai ìntài, articolul consacrat sintagm aticii m orfonologice, tot pe baza m aterialului verbal. Pe làngà acesta, vor $i aparca doua articole referitoare la sistem ul fonologie §i la cel m orfologie al limbii romàne, amàndouS privile din unghiul m orfonologiei. In sfaręit, va fi publicata o analiza m orfonologicà (sintagm atica ęi paradigm atica) a m orfem elor gram aticale romaneęti, càt $i o analizà m orfonologicà contras- tivà romàno-francezà.
18
T. CychnerskiM orfonologia astfel conceputà va fi un dom eniu autonom , subordonat Tnsà m orfologiei. Ea va cuprinde douà ram uri: sin ta g m a tic a m o rfo n o lo g ic à , care va analiza §¡ descrie tipurile de constructie fonologica a m orfem elor, ęi p a ra d ig m a tic a m o rfo n o lo g ic à , care se va concentra asupra regulilor care determ ina schim bàrile constructiei fonologice ìnàuntrul m orfem elor.
Prin urm are, In m orfonologie, unitatea de bazà de la nivelul m orfologie al limbii - m orfem ul, v a intra Tn relatiile directe cu unitatea de bazà de la nivelul fonologie - fonem ul. A ceasta presupune, bineìnteles, adm iterea unor sistem e fono logie §i m orfologie ale limbii rom àne actuale, bine precise §i satisfàcàtoare, cu toate prem isele teoretice $i principiile m etodologice ale l o r .
ín term eni m orfonologici, fiecare alo m o rf al unui m orfem dat va constitui o structurá lineara de fonem e ordonate strict de la stanga la dreapta, astfel ìncàt fonem ului de pe pozitia ,,x” dintr-un alo m o rf va corespunde - pe aceeaęi pozitie ,,x” dintr-un alt a lo m o rf - fie acelaęi fonem , fíe un alt fonem sub conditia cà este deductibil din cel dintài pe baza regulilor strict determ inate.
R egulile in discutie vor fi form ulate in cadrul insedi m orfonologiei §i vor cuprinde, pe de o parte, regulile privitoare la tipurile acceptabile de constructie fonologica a m orfem elor, cum sunt de exem plu tipurile:
- VC: am, - CV:
va,
-
C V C :vor,
iar, pe de alta parte, regulile privitoare la schim bàrile constructiei fonologice a alom orfem elor ìnàuntrul unui §i aceluiaęi m orfem , cum sunt de exem plu schim bàrile:
- palatalizare: /g/ - /g ’/ divagàm - divaghez, - fricatizare: /d / - /z / pierde - pierzànd, - reducere: /n / - /0 / pune - pus, - epentezà: /0 / - /n / manca - mánánc3'.
A ceste schim bàri de fonem e care ocupà aceeaęi pozitie in structura fonologica a douà sau mai m ulte alom orfe ale unui singur §i aceluiaęi m orfem vor fi numite a lte r n a n te m o rfo n o lo g ice . Vom spune deci cà douà (sau mai m ulte) fonem e alterneazà (ìntre eie ęi pe aceeaęi pozitie) ìnàuntrul unui m orfem dat. Vom spune la fel cà douà (sau mai m ulte) fonem e care alterneazà ìnàuntrul unui morfem constituie o se rie a lte r n a n tà . Vom spune cà fonem ul care alterneazà cu un alt fonem este m em brui alternantei date. In functie de num àrul de m em bri ce consti tuie alternam ele, vom vorbi despre se rii a lte r n a n te ( a lte rn a n te ) b im e m b re ,
2 A ceasta problem ática va fi discutata in detalii in doua articole separate care vor aparea in numerele um iatoare ale prezentei reviste, inscriindu-se in scria consacrata structurii m orfonologice a limbii romàne actuale, pregatità de càtre autorul.
3 D in m otivele pur tehnice, in articolul de fata va fi folosit urm atorul sistem de transcriptie fonologica: sem nele /a/, Iti, lyl, lisi, /5/, /z/, /tS/, /dfJ, Ik ’l, Ig’l vor corespunde, in ordinea respectiva, sem nelor din API: lai, /0/, /t/, /Is/, /J/, /3/, Itfl, IdP,/, Id, l\l.
trim e m b re , §.a.m.d., de exem plu /d / - /z/ preced -
precezì $i /è/ - /e / - /a/
ínváf
-inve(ì
-invaia. De rem arcat cà seriile trim em bre (sau mai m ari) se bazeazà de
flecare data pe serii bim em bre, de exem plu seria /d / - /z/ - /0 /prind
-prinzi
-p ù n se
pom eęte de la a lte rn a rla /d / — /z/ cunoscutà dinpreced -
precezì, putànd fi
form ulata drept C - 0: (/d/ - /z/) - /0/. ìn functie de m àrim ea sferei de ocurentà a unui mem bru alternant, vom vorbi despre m e m b ru l m a r c a i al a lte r n a n te i, a càrui sfera de ocurentà este lim itata $i specifica, $i despre m e m b ru l n e m a r c a t al a lte rn a n te i, a càrui sfera de ocurentà este num ai relativ lim itata ęi, Tn acelaęi tim p, nespecificà. De exem plu, m em brul /d / din alternante /d / - /z/ preced - precezì este nem arcat{preced, precede, precedam i ę.a.m .d.), iar m em brul /z/ este m arcat, càci
apare numai la form a precezì. Toate alternantele vor fi notate pornind to tdeauna de la m em brul nem arcat. Vom vorbi deci despre alternanza /d/ - /z/ pierd -pìerzi ?i
despre alternata /z/ - /d/repezini - reped. Vom vorbi la fel despre alternanza /d / -
/z/ - /0 / fiindcà in cele douà alternante bim em bre care fac parte din seria trim em bra nem arcate sunt, respectiv, m em rul /d / ìn /d / - /z/ §i m em brul C in C - 0.Toate alternantele despre care este vorba aici apar num ai sub influenta contextului, ji mai precis, sub influenta m orfem elor segm entale vecine (afixe) §i suprasegm entale (accent) ìn form a lor alom orficà concreta. De exem plu, m em brul /ts/ din alternanza /ts/ - /t/
sim (i - sim t apare ín alom orfele m orfem ului radical
numai ínainte de alom orfele afixale-i, -incl §i
-ea- (simfi-i, smif-ind, sim(-ea), pe
cánd m em brul /t/ apare ínainte de alom orfele afixale -0,-a §i
-e (simt-0, simt-a,
simt-é). A lternanta /o / - /o a/ìngropa - ìngroapà este, la ràndul ei, conditionatá de
accent tare; m em brul /o a/ care este m arcat, apare num ai sub accent, pe cànd membrul nem arcat /o / apare ínainte de afixe accentuate. Sà se com pare: pe de o parte,[forfecam, forfecánd, fo rfeca ) cu
[foarfec, foarfeci, foarfece, foarfeca} §i, pe
de alta, {ingrop, íngropi, ingropá, íngropam, íngropand} cu{ìngroapà, ingroape).
Din toate acestea reiese cà alternantele m orfonologice sunt conditionate de contextui m orfologie $i fonologie. D espre a lte rn a n te le care apar num ai sub influenta contextului m orfologie vom spune cà sunt c o n d itio n a te m o rfo lo g ie. De exem plu, alternanta /b / - /0 / fierbe - fierse este conditionatá m orfologie, m em brul /0/ apàrànd ínainte de sufixele
-t §¡
-se-, m em brul Ibi ín toate celelalte contexte, la
verbul F IE R B E :{fiert, fierse) - {fierb, fiarbá, fierbe, fierbeam , fierbi, fierb an d).
D espre a lte rn a n te le care apar num ai sub influenta contextului fonologie vom spune cà sunt c o n d itio n a te fonologie. De exem plu, alternanta
IkJ - /ts/
arunc -
arunce este conditionatá fonologie fiindcà m em brul m arcat /ts/ apare num ai ínainte
de afixe cu vocala anterioarà inchisà la iniziala, iar m em brul nem arcat /k / este exclus din acest context.A lternantele m orfonologice conditionate m orfologie §i cele conditionate fonologie apar totuęi rar in ipostaza lor pura. Cel mai des únele coocurà cu celelalte, a§a íncát la conditionarea m orfologica se adaugà §i cea fonologica. De exem plu, alternanta /dz/ - /g / - /p / din
{suge, sugi, sugeam } - {sug, suga, sugànd} -
[supsei,
supt} este in prim ul rànd conditionatá m orfologie, m em brul /p / stand ínainte de
2 0 T. Cychnerski
alom orfele afixale -se- ęi -/, m em bra] /g / ìnainte de afixele -0, -à ęi -ónci, iar membru! /d ż/ ìnainte de afixele -e ęi -ea-. Sà observàm cà membrii /g / ęi /dz/ apar numai ìnainte de afixele cu o vocalà la initials, dar m em brul /p / numai ìnainte de afixele cu o consoanà la initialà, care este de fiecare data o dentala surdà. Sà observàm ęi faptul cà m em brul /d z/ apare in primul rànd ìnainte de afixele cu o vocalà anterioarà ìnchisà ęi m edie-ìnchisà la initialà (/i/ ęi /e/) care palatalizeazà de regulà consoana precedentà. Pe de alta parte, grupuri le consonantice /gt/, /gs/, /dzt/ ęi /d żs/ nu sunt acceptabile - de aici asim ilarea exercitata de /s/ ęi /t/ asupra consoanei precedente, ęi anum e deplasarea locului de articulare spre partea anterioarà a rezonatorului bucal (labializarea) ęi asurzirea. In fine, consoana /dź/ nu poate sà aparà ìnainte de lèięi /y/. C onditionarea m orfologica a alternantei / d ż / - /g/ - /p / nu poate deci explica in ìntregim e m ecanism ul celei din urmà, referirea la conditionarea fonologica dovedindu-se necesarà.
A lte rn a n te le m o rfo n o lo g ic e c o n d itio n a te fonologie sunt de regulà a u to m a te . A cestea sunt, de exem plu palatalizàri de orice tip. D rept palatalizàri pot fi interpretate alternantele m orfonologice conditionate fonologie /k / - /ts/ arunc - arunce ęi /g / - /dz/ cà§tig - cásíigi, pe palatalizarea suprapunàndu-se ęi fricatizarea. M em brii palatali ęi fricatizati /dź/ ęi /tś/ apar aici regulat num ai ìnainte de vocala anterioarà m edie-ìnchisà /e/. A utom ate sunt ęi alternantele /t/ - /ts/ ajut - ajuti, /d / - /z / laud - lauzi, /s/ - /s/ las - la$i, càt ęi /st/ - /§t/ exist - existi, m embrii /ts/, /z/, /s/ ęi /st/ apàrànd regulat ìnainte de afixul -i.
ín ce priveęte a lte r n a n te le m o rfo n o lo g ice c o n d itio n a te m o rfo lo g ie, acestea pot fi re g u la te sau n e re g u la te . D espre alternantele conditionate m orfologie care apar in m od necesar in contexte striet definite de la un m orfem Ia altui vom spune cà sunt regulate. De exem plu, alternante /ts/ - /t/ sim (i - sim ie este regúlate, m em brul nem arcat /ts/ apàrànd necesar ìnainte de afixele cu fonem ele /e/, /i/ Ia initialà, iar m em brul m arcai /t/ apàrànd tot necesar ìnainte de -0 ęi afixele cu fonem ele /e/ ęi /e/ la initialà. A ceastà alternante este obligatorie pentru verbele de tipul SIMTI, ASCUTl, ASMUT1, CONSIMTI, DEZMINTI, IMPUTI, ÍNGHITI, MINfl, PRESIMTI, PUTI, RESIMTI, ÍMPÁRTI, DESPARTI, REÌMPÀRTI, REPÀRJI, SUBÌMPÀRJI. M ajoritatea alternantelor conditionate m orfologie sunt ìnsà neregulate. Despre alternantele conditionate m orfologie care nu apar necesar in contexte striet definite de la un m orfem la altui vom spune cà sunt neregulate. De exem plu, alternantele /e/ - /a/ aęeza - aęaza ęi /e / - /ea/ m treba - inlreabà sunt neregulate pentru cà am àndouà apar in exact aceleaęi contexte: m embrii marcati lalęi /ea/ stau ìnainte de afixul -à, m em brii nem arcati in toate celelalte contexte.
Tóate alternantele descrise pànà aici pot fi sau vocalice, sau consonantice, in functie de statutul fonologie al m em brilor constitutivi. D espre a lte rn a n te le membrii constitutivi càrora sunt num ai vocale, fie vocale ęi diftongi, fíe vocale ęi zero fonologie, vom spune cà sunt vocalice. De exem plu, alternanta /i/ - /y/ viride - vànd este o alternante vocalica, cum este vocalica ęi alternanta lei - lèi - lai vezi - và d - vada, alternanta /0 / - /u / lisca - usuc, càt ęi alternanta /e/ - /ea/ intreb - intreabà.
A lternantele vocalice au loe atàt Tnàuntrul m orfem ului (de exem plu, cele ultim e patru alternante citate), càt ęi la initiala ęi la finala lui, deęi m ult mai rar, de exem plu alternanta /e/ - /ea/ din
-ez---eaz-, sufixul din structura prezentului indicativ,
conjunctiv ęi a im perativului, ęi alternanta /a/ - lèi din radicalul verbului STA: sta-ti- stà-m. D espre a lte rn a n te le mem brii constitutivi càrora sunt numai consoane, fie
consoane ęi sem ivocale, fie consoane ęi zero fonologie vom spune cà sunt c o n so n a n tice. De exem plu, alternantaIkl - /ts/
arane - arunci este consonantica,
cum este consonantica ęi alternanta /ts/ — /k / — /p /coace - eoe - copi, alternanta /d/
- /z/ —/g/ - /0 /ucid - ucizi - ucigànd - ucis, càt ęi alternanta /r/ — /j/ pieri - piei.
A lternantele consonantice au loe de regula Ia finala m orfem ului (de exem plu, cele ultime patru alternante citate). Ele pot aparea totuęi Tnàuntrul m orfem ului, deęi m ult mai rar, de exem plu alternanta /0 / - /n / manca - mànànc.A lte rn a c e le m orfonologice, cele conditionate fonologie autom ate ęi neautom ate, cele conditionate m orfologie regulate ęi neregulate, cele vocalice ęi cele consonantice, determ ina atàt flexiunea, càt ęi form area cuvintelor, acoperànd am àndouà subdom enii ale m orfologiei. In flexiune, eie caracterizeazà ęi paradigm ele verbale, ęi cele nom inale, de exem plu alternanta /t/ - /ts/ p o t - po(i ęi bogat - boga(i sau alternanta
Ikl - /ts/ arunc - arunci ęi adanc - adànci. In
dom eniul formarli cuvintelor, alternantele m orfonologice nu apar in com punere, dar sunt num eroase ęi im portante in derivare. In derivarea verbalà, vom gasi urm àtoarele exem ple: /d/ — /z/ p ierde - p ierzà to r sau rade - ràzàtoare. In derivarea substantívala vom gasi tot exem plele alternantelor cunoscute din flexiunea ęi derivarea verbalà:lai - Iti
tàtar - tàtari, lac-
làcàrie ęi fr a te-
fràfe§te. De asem enea, in derivarea adjectivalà au loc alternantele cunoscute din flexiunea ęi derivarea verbalà ęi substantívala, de exem plu Ikl - /ts/ m ie - m icim e, Iti - /ts/ iute - ¡ufi,lai - /è/ lacom
-
lacom eęte. La fel ęi-n derivarea adverbialà, de exem plu /d / - /z/ repecie - repezi.A lternantele m orfonologice nu au functii distinctive, nici dem arcative. Au totuęi functiile de indice care sunt de douà tipuri: cele de indice structural ęi cele de indice categorial. O ri, unele alternante sem naleazà aparitia alom orfelor la dreapta, de exem plu alternantele /t/ - /ts/, /s/ - /s/ ęi /st/ - /st/ din flexiunea verbalà sem naleazà aparitia alom orfului
-i. C elelalte sem naleazà, de exem plu, structura
alom orfului de la dreapta, cum sunt alternantele /ts/ - /k / - /p / ęiIdzJ -
/g / - /p /coace - coc - copt ęi
suge - suga - supt care anuntà aparitia alom orfelor cu dentala
Ia initialà. In toate asem enea cazuri vom vorbi despre funetia de indice structurala alternantelor m orfonologice. Funetia de indice categorial consta in indicarea
categoriei la care apartine m orfem ul determ inat de o alternanta data. Cum se pare, alternantele
lui -
/o / - /o a/ ęi /o a/ - /o / - lui màsura - màsor - màsoarà ęicoase -
coc - cusiit defínese numai m orfem ele verbale. A lte rn a b a /1/ - /j/ cale - cài pare, la
ràndul ei, sàd efin ea sc à exclusiv m orfem ele nom inale.22
T. Cychnerski *Se poate conclude cà lim ba rom àna este foarte bogatà in variatie m orfologica ęi cà structura ei m orfonologicà m erita sà fie cercetatà mai in detalii, pornind de la o teorie a m orfonologiei bina ìntem eiatà.
B ogàfia variatici m orfologice rom aneęti a fost dovedità pe paginile precedente, referire facàndu-se num ai la flexiunea verbalà. Se poate presupune cà aceasta bogàtie caracterizeazà ęi flexiunea nom inala. Luànd in considerare cà sistem ul de derivare este foarte dezvoltat in lim ba rom àna, variatia m orfologica trebuie sà priveascà nu numai fórm ele flexionare, ci ęi derivatele la care se poate aętepta la fel un m are num àr de variante m orfem ice. P aradigm atica m orfonologicà se arata deci im portantà pentru d escrierea adecvatà a sistem ului m orfologie rom ánese ìntreg, iar cercetàrile urm àtoare in acest dom eniu pot duce la rezultatele interesante.
A naliza fenom enelor paradigm atice depinde insà, in m are m àsurà, de rezultatele obtinute in urnia unei cercetàri am ànuntite din dom eniul sintagm aticii m orfonologice, ceea ce presupune ęi introducerea notiunilor de bazà a acesteia din urmà. A sem enea notiuni se vor gasi in centrul atentiei articolului care va continua problem atica m orfonologicà cu referire s p e d a la la lim ba romàna.
A rticolul in discutie ęi articolul de fata au im preunà ca scop sà propunà teoria m orfonologicà care vrea sà fie coerentà, exhaustiva ęi adecvatà. Ea va fi aplicatà apoi, ęi - pe aceastà cale - verificata, la m aterialul rom ánese in form a unor analizę detaliate ale claselor m orfologice alese, mai lim itate.
