Ă de Anna Oczko Universitatea Jagiellonă Cracovia, Polonia
Aplicarea programelor informatice de subtitrat în dezvoltarea competenţelor lingvistice (înţelegere – vorbire – scriere)
Astăzi ne este foarte greu să ne imaginăm învăţarea limbilor străine, fără computer, fără internet şi alte gadgeturi care de mult au încetat să fie noutăţi tehnologice - proiectoare sau recent, table multimedia. Ne-am obişnuit deja cu faptul că acestea sunt principalele instrumente folosite, pe planul doi sunt împinse tradiţionalele manuale, caiete şi creioane.
Studenţii şi elevii aparţin generaţiei Y, numită de asemenea „generaţia digitală”, care s-a născut după anul 1986. Spre deosebire de generaţia precedentă, şi anume generaţia X, născută între anii 60 şi 80, tinerii şi-au însuşit sau mai bine spus, au îmblânzit noutăţile tehnologice folosind şi profitând activ de mass-media şi tehnologia digitală.
Totuşi, mulţi profesori şi lectori din generaţia X nu au încredere în aceste instrumente ale secolului XXI, de obicei toate noţiunile care încep cu „tehno” provoacă un fel de dezacord şi rezistenţă. Dar trebuie să ne dăm seama că un reprezentant mediocru al generaţiei Y nici nu dispune de o inteligenţă mai mare faţă de un reprezentant al generaţiei X, nici nu s-a constatat până acum că ar avea al şaselea simţ responsabil în mod deosebit pentru susceptibilitate la tehnologie.
Venind în întâmpinarea generaţiei Y, propun un set de exerciţii cu aplicarea programelor informatice simple a căror formă este atractivă pentru studenţi, iar beneficiile care influenţează competenţele lor lingvistice le fac să devină o alternativă interesantă pentru exerciţiile tradiţionale (prezentate în formă scrisă pe hârtie). Este vorba de exerciţii care le putem pregăti cu ajutorul programelor de subtitrat şi al filmului cu coloană sonoră.
Pe internet se poate găsi un număr suficient de programe informatice pe care le putem folosi în scop didactic, care sunt intuitive şi uşoare de folosit, fiind în acelaşi timp gratuite, (cu licenţa proprietarului sau autorului). Cu ajutorul acestor programe se pot converti, edita, traduce sau realiza subtitrări pentru filme. Programul trebuie să fie descărcat şi instalat pe calculator, de exemplu: SUBMAGIC 0.71, SUBTITLE WORKSHOP 6.0, AEGISUB, SUBTITLE EDIT etc.
În plus, merită de subliniat, chiar dacă este o banalitate mereu accentuată, cu referire la procesul însuşirii unei limbi străine, cu cât intrăm mai mult în interacţiune cu informaţiile, pe care le vrem să învătăm, cu atât mai mult vom fi în stare să le păstrăm în minte.
Care sunt avantajele exerciţiilor pregătite pe baza unui film subtitrat cu textul în limba originală? Vorbitorii străini, de obicei, au probleme în înţelegerea dialogurilor din filme, care nefiind materiale didactice propriu-zise, reprezintă limba cotidiană, reflectă modul de comunicare real al vorbitorilor nativi. Un străin, care învaţă limba de unul, doi chiar şi trei ani nu este în stare să înţeleagă toate detaliile, nu este obişnuit cu vocea, melodia sau accentul limbii în interpretarea oamenilor de vârstă diferită sau de statut social diferit. Foarte des, în realitatea universitară, el rămâne în contact cu cel mult trei profesori. Se întâmplă ca nici unul dintre ei să nu fie de naţionalitatea română.
Având în vedere situaţia aceasta, exerciţiile care exploatează bogaţia materialelor video cu ajutorul programelor de subtitrat permit să se obişnuiască cu limba naturală ca şi cu diversele registre ale limbajului. După cum arată rezultatele testelor1, studenţii rezolvă fără nici-o greşeală partea „înţelegere a unui text scris”, dimpotrivă, în partea „înţelegere după auz” apar mai multe greşeli. Deci dependenţa părţii orale de cea scrisă în procesul de învăţare (nu neapărat, de evaluare) poate avea efectele interesante.
Trebuie să subliniem că în exerciţiile elaborate pe baza unui film, aspectele artistice trec pe planul doi, iar pe primul plan intră aspectul lingvistic – având ca scop însuşirea cea mai rapidă şi cea mai eficientă a limbii străine. Aici partea „înţelegere după auz” este întărită de aspectul vizual: în primul rând imaginile, gesturile şi mimica protagoniştilor, apoi subtitrarea – transcripţia dialogurilor.
Subtitrarea permite distingerea cuvintelor, construcţiilor şi frazelor pronunţate, ceea ce duce la fixarea lexicului şi a construcţiilor gramaticale, nemaivorbind de învăţarea cuvintelor sau expresiilor noi – ceea ce este evident. În plus, ascultând şi citind concomitent un text, studenţii învaţă pronunţarea corectă în sens nu doar fonetic, ci însuşindu-şi totodată melodia, ritmul şi intonaţia limbii străine. Această învăţare, se desfăşoară întotdauna inconştient – o putem numi un efect secundar, în afară de cazuri când pregătim exerciţii de ortoepie.
Aplicarea concomitentă a sonorului, imaginii şi textului este un instrument foarte util studenţilor de nivel mai avansat, când abordăm chestiuni legate de registrul diverselor stiluri funcţionale, de ex. oficial, administrativ, colocvial, artistic – aici un singur text nu ajunge, şi intonaţia e importantă, iar imaginea permite să se identifice mai repede stilul prezentat.
1Rezultatele testelor rezolvate de studenţii de Universitatea Jagiellonă în anul şcolar 2013/14 pe baza Testelor de limba română ca limbă străină [A1, A2, B1, B2], A. Medrea, E. Platon, Cluj-Napoca 2008.
În cele din urmă, programele de subtitrat se pot folosi cu scopul pentru care au fost inventate, adică pentru traducerea filmelor, fiind de asemenea unul dintre instrumente de bază ale traducătorului viitor. În procesul de predare, profesorul nu se poate limita la traducerile literare, tradiţional băzându-se pe un text tipărit. Deoarece educaţia studenţilor de azi nu se limitează la cea filologică, iar evoluă spre educaţia profesională. Uzul practic al programelor de subtitrat precum celor de traducere (de ex. TRADOS, instrumentele CAT) în cursul studiilor ridică şansele studenţiolor pe piaţa muncii.
În afară de cele enumerate mai sus, putem observa şi alte avantaje supralingvistice şi profesionale. Când angajăm studenţii să realizeze subtitrări – în orice limbă – străină sau proprie, le dăm posibilitatea de a lucra în echipă – una dintre cele mai importante condiţii puse de către angajatori. În plus studenţii învaţă să utilizeze instrumentele informatice şi pot sublinia acest lucru în curriculum vitae. În fine, un alt beneficiu este şi cunoaşterea regulilor principale care sunt obligatorii în traducerea materialelor video (filme artistice, documentare, reportaje etc.)
Exerciţiile prezentate2 mai jos au fost pregătite cu ajutorul programului de subtitrat Subtitle Workshop 6.0. Fragmentul filmului (1`30``) provine dintr-un scurt metraj românesc Amatorul în regia lui Marian Crişan.
Exerciţiul 1. Nivel: A2-B2
- proiectarea filmului în limba română subtitrat în limba originalului – exerciţiul audio îmbogăţit de partea video
- răspunsurile la întrebări deschise sau închise în funcţie de nivel:
De ex:
• întrebările deschise:
1. Ce oferă băiatul în anunţul său?
2. De ce bătrânul îl jigneşte pe băiat?
• întrebările închise:
1. Băiatul ştie să joace:
2Exerciţile expuse în această comunicare au fost inspirate de prelegerea d-nei dr. Carmen Alberdi Urquizu din Universiatatea din Granada, Spania, Le sous-titrage et l’acquisition de la competence pragmatique prezenatată la Universitatea Jagiellonă în data de 13.05.2014.
a) şah b) table c) tenis d) scrabble
Exerciţiul 2.
Nivel: A1-B2
- completarea spaţiilor libere în subtitrări – exerciţiu ortografic De ex:
îmi ofer serviciile pentru cei care vor ... ... răcorească
(răspunsul corect: să se)
Adică tu ... la mine să joci şah şi tu nu ... şah!?
(răspunsul corect: vii, ştii)
Exerciţiul 3.
Nivel: A1-B2
- completarea spaţiilor libere în subtitrări – exerciţiu lexical:
De ex:
Completaţi spaţiile libere cu expresii folosite în dialoguri:
... pentru cei care vor să se răcorească (răspunsul corect: îmi ofer serviciile)
Astăzi nu ... să înjur pe nimeni (răspunsul corect: sunt dispus)
Exerciţiul 4.
Nivel: B1-B2
- transcrierea textelor după auz – exerciţiul care uneşte cele trei competenţe lingvistice:
înţelegere (concentrarea asupra frazelor vorbite pe fundalul imaginilor, permite înţelegerea sensului), vorbire (studenţii repetă fiecare frază, memorizând astfel construcţiile corecte), scriere (transcrierea textului permite fixarea construcţilor gramaticale corecte şi a ortografiei).
- materialul elaborat astfel de studenţii avansaţi, se poate folosi la cursurile pentru studenţii de nivel inferior.
Exerciţiul 5.
Nivel: B2-C1
- analiza stilurilor de vorbire (funcţionale): colocvial, oficial etc., identificarea cuvintelor şi a expresiilor în funcţie de situţie, personaje care vorbesc, caracterizarea lor etc.,
a) subtitrarea cu spaţii de completat care îndrumă studentul cu privire la stilul caracteristic unei situaţii sau persoane
b) discuţia în grupuri: de ex. Caracterizaţi personajele, fiţi atenţi la modul lor de a vorbi, aspectul fizic, mediu etc.
Exerciţiul 6.
Nivel: B2-C1
- traducerea coloanei sonore din limba română în limba maternă – stdenţii pot lucra individual (acasă) pregătind un fragment, sau în grupe, în sală. Un exerciţiu care este foarte folositor în exerciţiile de traducere, când studenţii învaţă regulile privind traducerea filmelor, crearea subtitrărilor, folosirea programelor de tradus, ceea ce dezvoltă şi competenţele profesionale ale viitorului traducător.
Exerciţiul 7.
Nivel: A1-B2
- dublare – studenţii dublează actorii, după încetarea coloanei sonore citesc dialoguri din filme imitând intonaţia şi vocea potrivită pentru fiecare protagonist. Există şi posibilitatea de a înregistra dubbingul folosind, de ex. programul Windows Movie Maker sau altele.
Construind exerciţiile audio-video, sprijinindu-se în materialele originale, care nu au fost pregătite în scop didactic, ne confruntăm cu câteva piedici, care au influenţat gradul de dificultate a temelor. Aici rolul principal este jucat de calitatea înregistrării. Se întâmplă ca, uneori, colana sonoră după prelucrare multiplă îşi pierde calitatea şi devine grea de descifrat
sau să nu fie compatibilă cu alte programe sau aplicaţii de redat filme. Aşadar, este bine să selecteze materialul cu multă grijă având în vedere modul de a vorbi, vocabular etc., apoi să fie prelucrat şi verificat în mai multe configuraţii pe diferite aparate. Pe de altă parte un singur fragment, ca în exemplul de mai sus, se poate folosi în mai multe exerciţii pe diferite niveluri ale competenţelor lingvistice.
SUBTITLE WORKSHOP – pas cu pas
Programul recomandat pentru începători este SUBTITLE WORKSHOP. În câteva puncte prezentăm acest instrument şi informaţiile care permit pregătirea exerciţilor pentru studenţi:
A) subtitrare:
1. Avem nevoie de laptop sau computer cu accesul la Internet, căştile sunt de folos.
2. Căutăm pe Google programul de descărcat, scriind fraza subtitle workshop (versiunea 6.0 sau mai recentă).
3. Îl instalăm pe calculator.
B) film – avem nevoie de un film sau un fragment al filmului
1. Adevărată comoară a filmelor se află pe situl youtube.com, iar datorită prgramelor, ca de ex. YTD Video Downloader, putem descărca filmele care circulă pe Internet.
Conform legii se poate folosi cu scop didactic un fragment al acestora cuprins de drepturi de autor.
2. Pentru prelucrarea fragmentelor filmului, alegerea scenelor, putem folosi Windows Live MOVIE MAKER – programul instalat odată cu sistemul de operare Windows, deci fiecare computer cu acest sistem de operare conţine şi programul respectiv.
Dispunând de aceste două instrumente (program de subtitrat şi filmuleţul ales) putem începe elaborarea exerciţiilor:
1. Deschidem WORKSHOP SUBTITLE
2. Deschidem filmuleţul ales – se va proiecta în fereastra de mai sus.
3. Apăsăm butonul „new subtitle” care deschide fereastra cu subtitrări
4. Auzind dialoguri, textul – le înscriem în fereastra de jos, sincronizăm durata subtitrărilor, iar pentru păstrarea lor apăsăm „Insert” pe tastatură.
5. După ce terminăm lucrarea, o păstrăm – este important s-o numim exact la fel ca filmuleţul, setăm extindere *.srt, configurând astfel filmul cu subtitrări (de ex. film:
Amatorul.avi = subtitrare: Amatorul.srt)
Dificultăţile care pot apărea în cursul lucrării şi nişte informaţii care pot ajuta să scapăm de ele:
1. În compunerea subtitrărilor este necesară cunoaşterea elementară a regulilor de subtitrare. Se poate enumera doi principii:
a) fiecare planşă conţine maxim două versuri între 35-38 de semne includând semnele de interpuncţie;
b) durata proiectării unei planşe este minim 3, maxim 6 secunde, pentru scopuri didactice se recomandă limitele maixime;
2. Una dintre problemele priveşte întrebuinţarea semnelor diacritice româneşti.
Majoritatea programelor corespunde limbii engleze, iar semnele diacritice potrivite limbilor altora nu sunt instalate. Totuşi, pe partea dreaptă a ecranului selectăm
„Central Europe sau East Europe”. Dacă semnele diacritice româneşti nu funcţionează, putem găsi o altă versiune a programului sau putem copia semne direct din program Word.
3. Sincronizarea subtitrărilor cu coloana sonoră este cea mai complicată parte a lucrării, care solicită multă răbdare. În coloana „show” punem timpul exact (minute, secunde şi sutimi de secundă) când ecranul cu subtitrarea va apărea, în cealaltă – „hide” punem sfârşitul proiectării ecranului. Există facilităţii automatice în sincronizare, însă
punerea manuală a timpilor, până la urmă, remâne cea mai eficientă. Programul rulează automat arătând în roşu toate greşelile făcute în sincronizare, şi anume când imaginea este proiectată prea scurt sau când două imagini în rând se acoperă.
BIBLIOGRAFIE:
J. Solska, Raport: Pokolenie Y na rynku pracy, 13.10.2009,
http://www.polityka.pl/tygodnikpolityka/rynek/270628,1,raport-pokolenie-y-na-rynku- pracy.read
Generacja X, http://pl.wikipedia.org/wiki/Generacja_X
G. Adamowicz-Grzyb, Jak tworzyć napisy do filmów, Warszawa 2010
Rezumat
În prezentul articol se propune o serie de exerciţii audio-video bazate pe programe informatice de subtitrat (Workshop Subtitle). Acesta din urmă pot fi folosit în dezvoltarea competenţelor lingvisice ale studenţilor indiferent de nivel (A1-C1). Se prezintă de asemenea nişte indicaţii practice privind servirea celor mai recomedate instrumente în pregătirea exerciţiilor, de asemenea se releva metodele insemnate pentru construirea potrivită a subtitrărilor. Datorită abordării exerciţiilor de acest gen studenţii îşi însuşească natural construcţii linvistice obişnuindu-se cu diferite feluri de exprimare, rostite de vorbitori nativi. În plus, ei dobândesc beneficii importante pentru cariera profesională ca capabilitatea de a lucra în echipă sau folosirea programelor destinate traducerii.
Cuvintele cheie:
programe de subtitrat, exerciţii video, subtitrare, competenţe lingvistice, predarea limbii străine