Lite ratu ra poiitlstd
C. DUMIMCA UF EBRD ARIE 1952
A B O N A M E N T E
m T ARA Traf KiW . « • • • • • • • • • * • P a s a lunl . • • • • • • • • • » « • Oo® ...• • *••• W STRAiNATATE DUBL.U Abonarmantafa aa o i*taaa lnainfala 1 s « u «• 15 Hic**
Edgar Wallaee, maestrul in- contestat al romanului polifist a murit. E un prilej ca sa se mecliteze pufin asupra acestui gen, atat de gustat de public- atat de dispretuit de literafi.
Publicul ii acorda, in ade- var, o favoare imensa. Un bun rdtnan politist poate atinge un tiraj fantastic. E §1 natural* Genui acesta nu eere citi toru liii prea mari eioriuri cerebrale.
$i citiłorul mijlociu, de cel depe ultima treapta nu mai vorbim, e tocmai acela caruia eforturile cerebrale ii provoa- ca groaza. Ori cetitorul rnijlo- ciu botaraęte succesuł unei carfi. E insa faptul ca un ro* man cucereęte mulfimile un motiv pentru ca literatura sa~l renege?
Desigur, un roman politist nu poate avea nici odata o va- loare prea marę, dar poate a- ,vea o valoare oarecare. Nu prin aceea ca e mai abil ęi mai enigmatic decat altele. Ci prin merite pe care multimea nu le va sesiza nici odata, dar pe care intelcctualii le vor apre- cia totdeauna.
Esenfa romanului polijist e un fei de inęelatorie. Acfiunea se brodeaza in jurul unui mis ter a earui explicatie se da ci- titorului abia la sfaręit. Cu cat acest mister e mai greu de patruns, cu atat forfa romanu lui e mai marę,
Dar romanul politist mi poa te sa confiua oąre, tot atat de bine ca orice alt roman, studii profunde de cara eter. revelatii psihologice, reflexii inteli- gente asupra mediurilor socia- le, asupra castelor. asupra eon ętiinfelor?
Intrun remarcabil articol a- parut recent in La Volonte. fbfcnee Durmn discu"*^
iaceasta próblema. „Romanul politist, susjine scriitoarea, n’are nici o ratiune de a se
ve-cle B . C E H A N dea dat ałara din literatura"* Apoi, insistand asupra ceeace, dupa cum am vazut mai sus* constitue esenfa romanului po lifist, Renee Dunan aminteęte ca m ajoritatea oamenilor de łitere au avut totdeauna ęi au ęi astazi grija de a ascunde a- tenfiei cititorului adevaratul scop pe care ęi-1 propun §i concluzia reala a „crizei5 care trebue sa fie centrul romane- lor lor. Romanul polifist are dęci aceleaęi drepturi caęi ton te celelalte. Dar, bineinfeles, ataia tirnn cat polifia, crima. intriga plina de incurcaturi, nu constitue tot confinutul sau. Romanul polifist, privit sub un gliiul acesta, ięi poate revendi ca multe nume mari, din care citeaza cateva Renee Dunan : „Mizerabilii” łui \ ictor Hugo, multe carfi ale lui Balzac ęi multe carfi moderne care nu sunt in fond decat literatura polifista.
Intristator in toafe acestea e faptul ca superficiala literatu ra polifista, impedeca adevara ta literatura sa-ęi faca drum- Renee Dunan face o reuęita comparafie. Caęi in circulafia monetara, unde moneda proas- tą o goneste pe cea buna, ęi in literatura iisurinfa goneęte munca, simplicitatea ideii go neęte inteligenta, prejudecatn acceptata aęa cum e goneęte gandirea care rafioneaza.
Comercializarea crescanda a łiteraturei a dus fatal, la li cea sta sit traf ie. Nivelul cultu- ral al publicului fiind pretutin deni foarte coboiąt, scriitorii se vor consacra, natura], genu rilor celor mai uęor comercia- lizabile. Printre ele literatura polifista ocupa locul de frun-
*p S.I f b r i i* vf
printre autorii de asetucnea li teratura, nu va ramane, desi gur, multa vreme neocupat.
CU DOIJA INTELESURl
k • .
Pe soeoteala, unei nostlme actriie a aiionalului, — ale cilrei imUalc sc fjtisesc cani pe la sfdręitul alfabetu, lul, — cifcula, urmatoarea probti de barfeald,
Cicd, pe c&nd era inca elcvd dc eon, &ervator, s’a maritat cu un marę an. grosist de porci, un om foarte bogat, foarte burtos, foarte bettrdn ęi foarte tó/mpit.
Ma rod numai cu „foarleu, In vagon-lits spre Parts.„
El o desbracd eu stanodcie. N'are '£Xperienfd...
Rockitapantofiorii, ciorapii cdnd
sd-i scoatd ęi cdmdsuta, ea dete un {i pat ęi leęina...
El o friefiond, o readuse In slmĄiri Si apoi o intrebd, ingrijorot.
— Mi-cuĄa mea., ai leęinal, fi-a, fost. leamfi...
— Ba, e prima cara c&nd mi se in_ t&mplcl a$a cet-a!
SUPARARE LEGITIMA
— Marę nera§inare ain partca lui
X sd.mi trimitd o ilustratd, si sa
serie pe ver$o: Asi dort sd, fii §t tu aict!
— Bine, dar este un gest frwnosi
Bece te saper i?
— Gest frumos? Canalia! Pdt Hus.
trata reprezinta salinele dcla Tg._
Ocria!
O MICA DEOSEBIRE
Cum a dat desghetul, — as ta in ur_ md cu có.teua zile, — tnfmntdnd stra. Sinete cąre^si fae mendrele in capul trąedtorilor, obicinuitU care bod poda rile au si luat Calca Victoriei in pri- mlrc.
Pe la H dimineata vremea c&nd
mai toata lumen munceęte — sau se Jaoe cd munceste — doi functionari de bancd se intalnesc in fata lui Mo„
żart.
-— Et, ce faci md? Unde e?ti acum?
— Tot. la banca aia..
— .?i Hi dd. mana sd te plimbi a. cum.
— Da, moncher, i.am spus directo.
rului cd am pu{ind treaba ?l mi-a dat dr um ul.
, — Dar nu te grdbcsti!
— Apoi mi_a spus cd 'pot sd md in-
tarć cand vreau. Dar tu?
— §i eu la fel. Bar direclorul meu
fi mai ban, mi-a spus cci pot sd nu
ind mai inlorc cle loo,. ■ ■
TEORIA LUI IANCOVESCU CitltoHi t$i vor amtnti cd, nu mai departe decat acum opt luni, Pulu łan
couescu era pmprietarul unui auto,
mobil, care, insa, a decedat, in urmer,
unei rńguroasc imbr&tiSdri cu un
pom depe ęóseaua Kiseteff.
Sc spune cdf pe nremea aceea, fan. couescu era in cele mai strdnse rela. fiuni cu Polifia Capitalei-, ardnd a da Idmuriri asupra isprdtUor neinsufle\i tului sdu patruped.
Dar, tot referitar la automobilui lui Pulu, se pooesteste, — md rnird in. sd, dece abia acum., — cd, la o sera- td, o cucpnita l_a intrebat pe lanco- vescu:
— Ce este un pesimist?
— Un pesimist este un automobilist
care^ęi ia cu d&nsul totdeauna doua roli dc rczerud!
SCOPUL SCUZA
Serbare de binefacere. Doamne Si domnisoare diletanfe ezecuta un pro gram artistlc.
Una cantd o arie din Travia.ta, alta recltd monoloagc, o alta danseaza cu persistentd dansuri de caracter.
Dansatoarea a eslt de pe scend si se duce in loja ei. In asistenld se afld si un critic ziarist.
Dansatoarea. U vede ęi i se adresea.
zd grafios* . . , •
— M'a-U vazut dans&nd? apoi adao.
gd cu falset, moclestie: O fac in scop de binefacere.
— Scopul scuzd mrjloacelc, se inclu
ńd crilicuL
La Viena ęi la Budapesła, teatrele iau
noui ntfsuri de apirare contra crizei
Teatrele particulare vieneze redac salariile actorilor, ca sa poata
reduce preturile de intrare.- La Budapasta, teatrele
de stat vor fuziona
Roberto Bracco despre
yiitorul teatrului italian
Urmand pi Id© featrelor de stat teatrele particulare din Viena au hotarat sa reduca ęi ele salariile actorilor. Prin aceasta masura, teatrele vieneze vor sa-ęi dea po- sibilitatea de a reduce prefurile de intrare. Caci sau convins in cele din urma, ca publicnl nu vi- ne la teatru din simplul motiv ca nu poate plati atat de nmłt. cat i se pretindc astazi.
Dar pentru ca prefurile sa se efteneascii, e necesar ca ęi buge- tul teatrelor sa fie redus. De a- ceea actorii vor consimfi sa li se scada'salariile. De altfel eon trać tele tuturor actorilor angajati de la teatrele \ieneze, expira in ziua de 15 Februarie, astfel incat, vrand nevrand, actorii vor prinii nouile condifiuni.
Mai grav este iusa faptul ca se vor face ęi reduceri de personal.
La ,-Deutsches Yolkstlieater'* de-o pilda. din ęaptezeci ęi ciuci de angajafi, ęasesprezece au fost concediaji iar patru au plecat de buna voe. Cei rainaęi se impart In doua c-ategorii; unii. in numar de trr.izeci, carora nu U se mai a- plica nici o reducere, intrucat sa- iariul lor e mai mic de 400 ęilingi iar alf ii, in numar de douazeci ęi c-inci, cari vor fi ręangajati nu mai daca vor accępta nouile con- difiuni.
Hubert Marisclika. directorul lui Theater an der Wien, unde se vor face deasemeni importante reduceri. a declarat categoric:
Aetualele prefuri sunt iinposi- bile. Este exelus sa le mai menfi- nem. Bugetul zilnic al teatrului meu OscUeaza intre 9000 ęilingi ęi 4500 ęilingi. Totuęi, chiar cand
Hubert Marischka joc cu bugetul min im, nu pot re duce prefurile bileielor”.
Daca la Viena teatrele de stat s*au asanat oarecum, ramanand acum ca teatrele particulare sa-ęi ia masuri de aparare contra cri zei, la Budnpesfa teatrele de stat tree inca prin grele dificultafi.
Ministrul de finanfe al Unga- riei, baronul Korany i, a exami- nat cu ątenfie situafia teatrelor
subvenfie de 2 inilioane de pen- gb, pe care o primese Opera rega la ęi Teatrul Nafional, la ęapte sute de mii de pengb annal.
O prima consecinfa a acestci masuri va fi fuzionarełi celor doua teatre. Directorii lor, dirrjorul Ni colaus Radlmy ęi regisorul Alexan, efru Heresi, au fost surprinęi de
aceasta masura ęi j>uęi intr o si- tuatie foarte neplaeuta. Caci le va fi, desigur, imuosibil sa menfi- iia, cu o subrenfie atat de nein- semnatą, actuahrl nivel arfistic al teatrelor pe care le conduc.
Fuzionarea se va face in felul nrmator. Teatru! jiafional. cu tot nparatul sau tecbnic, artistic ęi administrativ. se va mufa la Ope ra regala. Acolo vor avea loc, rand pe rand, spectacole muzica le ęi spectacole dramatice. Lovitu ra aceasta eu totul neaęteptata a produs intristare in cercurile ar- tlstice budapestene. \iafa teatra- la a Budapestei se gaseęte astfel iii aceiaęi sUuafie ca acum optzeci de ani.
Ccnsecinfeie le vor suferi ęi au torii, caci pe o singura scena nu se vor mai putea reorezenta atatea piese ca inainte. Yor fi concediaji apoi. o mie de actori ęi o buna parte din personalni tecbnic al ce lor doua teatre fuzionate.
Tuturor obieeiiilor ce se Sndi- ca iincotriva acestei masuri in prbeefie, ministrul de finanfe le raspunde citand interpelarea de- putatuiui Eber. care. in disciifia la bugetul mi u lui trecut, cerea de-adrcptul incliiderea Operci re TUI Ut>ai
subvenfionate lin Eudapesta ęi a Jgale. din cauza deficMului acestei hotarat apoi sa reduca actuala mstifufii.
L a c e s ’o r f i g i n d i n d ?
Roberto Bracco, celebruj autor dramatic italian a dat zilele tre- cute un interesant raspuns la o ancheta a ziarului „Le Pensiero asupra viitorułui teatrului ita lian.
Intre- altele Roberto Bracco spune:
„E foarte laudabil ca se acor da recompensa companiilor de teatru pentru ca joaca pe autorii fineri. Dar daca abia eu aseme- nea sacrificiu repertoriul teatru lui italian se complecteąza cu pie se noi. criza teatrului e departe de a fi rezolvatŁ
Criza teatrului nu trebue atri- buitti insuficienfei autor i lor dra- rnatici. Auiorii di-amatici italieni sunt din ce in ce mai numeroęi ęi printre ei sunt eafiva de geniu. De altfel toate teatrele au Hberta te a complectii de a juca piese streine.
Chestiunea bogafiei ęi a varia- fiei reperłoriului trebue pe dean tregul exclusa.
Cauza primordtala a crizei e lipsa de bani.
Celelalte cauze sunt; cinemato grafu] ęi progresele sale dilato- rii, gramofonu! cu cei mai cele- bri tenori vii sau morf i.
§i radiofonia care furnizeaza la domiciliu opere lirice, come- dii.
Toate acestea rapesc teatrului o marę cantitate de pubłic in zile de siirbatori.
Acel public care a fost odinioa ra un bine facator al impresari- lor.
Acestea suut cauzele patenie. Mai sunt inc-a doua cauze pe cari le iiumese complimentare. In tai s'au impufinat actorii buni, ęi alta cauza e ca publicnl se simie dezorientat de aęa aisele piese din teatrul nou.
Autorii nu mai ętiu incotro so apuce ęi publicul nu se mai duce
la teatru.
Nici una din (iaużele expute mai sus nu trebue inlaturate.
Aproape toate, chiar li psa de bani — aparfin viitorului omenie
rei. ;
Totuęi eu cred ca teatrul poat<£ fi sab at prin selecfionare §i pep-
fecfiónare. *
Teatrul trebue transformat ast fel ca sa atraga, in chip iresistibil daca nu muliimea publicului, dar o minoritate aleasa.
Artięti din ta m a fntreiga
concura pentru ridicarea
„Palatului Soviełelor“
In zilele cele . mai aprópiate va liori roęie, albastra, gaibena ęi ver avea loc concureul proectfclor pen I de, ca astfel sa produca un efect tru ridicarea „Palatului- Soviete-1 extraordi.uar la iumina reflectoa- loi" pe! locul. unde a stat yestita *relor in timpul nopfii. Pe varfu! catedrala Ohristos Mantuitprul Lai»perięplui, la o inąlfime de 160
Cu pwioarele mfaęuratc Cn-
ir u n pled gros ęi cu t/uleru1
paltonului ridicai, sta,u feapdn m san i a care strdhate, cu s curie poticniri, Bvlevardul Alexand.ru cci Run. ’
Sunt pro,da unof sen za f ii ine- ditc, cari par ca rni-au luat piui-
tul. O irlstefd nesfdręitd mi-a coborit in suflet. Arieta, pri.nc.i- pala a Chięind.ului. nu ętiu de ce. ma face. sd trdesc clip e. din romansie ruseęti, cu care rai-am leganat adolescenfa. Sfrado este atol de larga, incat nu po fi deo- sebi de pe un trotua.r pe altul. Poate din aceasta cauza casele. ropsite fisticJiiu, par turtitc. Si apoi oamenii ! Topi sunt trięti, abdtu.fi ęi disprefuind gcrul, care face sd-fi inghefe sdngele in vine, se gandesc. se gdndesc, se g and esc. La ce s’ór fi gdndind Doamne ęi dc ce sunt atat de trięti f
Portami hotelului London seamana leli cu Ma.xim Gorki, atat cdi U cunosc eu din pozę. i mi face temeńele inuiile, ca un. om care se simie cu musem pe cdciuld. Un bdefaę cu cisme ęi cu ęaped, imi ia geamanlanul, %n timp ce portami imi" serie cu ti- bięir numele, marę, pe o tabld.
Sd fie oare un eveniment vi- zita mea la Chięindu ?
Trec prin coridoare intorto-
chiate pana cand. bdiatui cu gea- muntanul imi indied o uęe.
Camera q marę, cdi un harnbar,
in schimb e intunerie ęi e un frig de md pdtrunde la oase.
Jnsotitorul se mira foarte dc sensibilitatea mea excesiva, ęi-mi propune sd beau un ceai. Caul
uęa .sobei de f eracotd ęi mi-e pes ic putinfd s'o gasesc. Misterni imi este imediat Idmurit. .TJęiteTc sobelor sunt, in afąrd, iar o sobą, seweęte la doua camere.
Deęi sunt mort de oboseald, n am . astampdr ęi m cep-sa cxa- -■minez toate lucrurile' din odaie, dintre care cele mai multe mi se infdtięeazd, pentru minę, om pu tni cdldtoritpsub forma, nnor ęa- rade.
Palni este 'mulit de inall, iar in garderób ar mira cinci per- soane. Camera " 21. a hotelului. London ar putea servi dmc.pt sald de hal.
Dau sd descliid uęile cielą fe- reastra ęi un zamr imi cade in cap. Acest lucru are darni . sa pnie frdu • invesUgafiilor mele.
Md im,brać ęi.trec prin cori doare sub p rh iri bdnuitoore de londinsri. Dc cand sunt la Chi ęindu n am vdzut o figura zam- bitoare.
Se inopteazd. ęi din depdrtar» tur nur ile bisericilor numer oase ęi ntnse par „fantowe. Din cinci in cinci paęi i m i . iese un popa inainte, popi cu cm ci mari pe piept ęi caciuli. inalte, desprinęi par cd din rom ancie lui . Dosia* cwsky. Nu ętiu, siifdr eu de ma nia perseeufiei sau' intPadeudr tofi se uild la m inę" bdnuitori, ęoęotinĄ apoi? . ,
Intru la inlamplare intr*o co- feldrie. Un ba,Iran bolnav de re- umatism imi seweęte. o prdjiturd, in forma, cabalisiica ęi-mi aduce un pahar cu... cvas.
Langa minę, stand singura la o mdsuĄd, cu ochii fosforescen.fi ęi addnei, o fata. Culoarea
dd a fefei te ingh-iata. Fala are ■parni tum, aproape bdefeęte, poarld o rochle neagrd imbldni- td, in cap are o cdciulifd de lu- iru ęi in plus fumeazd. Fata. ma, inlereseazd, Sunt sigu.r id ea ęi-a dat scama de acest lucru. Peste cinci minule am trecut la, masa fefei, care md strdpunge cu 0-chii-i fosforescenfi.
O intreb la ce se gdndeęte a- tdia ęi fata. cu un rictus adora- bil in c ot tul buzelor. md intreąbd ce cred de... Planu1 ąuinąuinal.
' Fata se transfigureazd ęi-mi rorbeęte cu pasiune despre Lit-
vinow.
I-am spus cd nu cred- in reu- ęita nnor oąnteni cari nesocotesc. credińta. ęi atunci Riva Kohans- kaia,, trimifundu-mi fulgere de dispref, l-a injurat pe buńul Da m nerze u.
N u ętiu de ce, ges tul Rivei m a excitai, pe. minę un dreptt credincios. Iartd-ma Dv mnoże nie !
Pe strada Fuęfęin, dau so sd- rut pe Rńva, dar ea md opreęfe brusc ęi primndu-ma drept bł ocili rad intreąbd, condifiondnd sdrutareg, daca nu cred cd Stąp Un e un om marę.
— Da ! — am, mintU eu ęi*
Riva, zeita pdgdnd, nu s a mai impotripit.
Chięindu, oraę fara soare, d ce oare locuitorii tai sunt ataĄ de gdnditori ęi beau sau rachiuĄ sau cvas ?
Oraęule fara. soare, pc oameni cu nem i i surescitafi, u faci sa plangd !
si
din Moscóva, In total au fost ina inbbc 160 ptoccte, dirjire cari 12 din Stat&le-Unitc. Au sosit de a- semenea ęi proecte din Germania Franja ęi Italia, insa cel mai ma rę numar a fost elaborat de arhi- teefii soyietici.
Presedintele juriului hoiarator este cunoscutul pictór ęi arluteci rus Seiuser. Ridicarea „Palatului eovietelor” va incepe in sapta- manile cele mai aprópiate, adica imediat ce vor fi complet inlatu rate ruinele catedralei Mantuito-
rnlui. < '
Proectul trebue sa den intregii cladiri o solufie modernista. Aco- perięul trebue sa aibfi o construc- fie speciala ęi va fi vopsit cu
c-u-picioare, ee va aęeza un far
peji-itn aeroploue.
Sa afirma Ca din Italia a sosit , ęi un proect al unor arhiieeti cari lucreaza la Vatican. Prosa eon- siata ca acest proect aminteęte prea mult grandoarea Romei de deinult, in timp ce in prezent se neeesita simplicitate.
Umil din proectelo americane, prevede o cladire in forma de ze- pelin ęi el este intitulat „Corabia de stat sovietica’. Alte proecte propun cladiri sub forma de cu* pola sau conuri imense, ca un sini
boi al Moscovei, altele prevad sta tui gigantice de muncitori in ju rul cladiri i.
Literatura romineasca in
strainatate
1 0AN M ASSOFF
Remsia „P a n o ra m a d in Var- ęovia publied in. numdru-i din 7. Februarie, urmdtorul articol des pre volumul ,,Tematy Rumun- skie“ de Em il Zegadłowicz, volum de care critica liter ara. polonu s’a ocupat in jiUimul timp, a.ducdn- du-i ncprecupefile elogii :
„Talentatul poet Emil Zega dłowicz, — serie rerista „Pano- rama“ — are un deosebit merit : este priniul literat x>olon care da putinfa societafii polone sa cu- noasca creafiunile poetice ale nea- mului roman esc, vecinul nostru.
„Grafie ostenelilor sale, a apa ra t sub tit-lul „Tematy Eumun- skie“ a antologie a poeziei roma- neęti.
„Culegerea cuprinde cateva zeci de poezii, incepand dela po- ezia poporala ęi continuand cu versnrile inspirate ale celui mai
de searna poet roman, Emiuesca'- Urmeaza perlele, pline de avant, originale ca forma ęi ca fond, al» poeziei contimporane, in fruntea carora ii intalnim pe cunoseufii noętri : pe Lucian Blaga, primul ataęat de presa pe lang*a Legafiu-, nea Romaniei la Varęovia ęi p e ; Aron Cotruę, care ocupa actual- mente acest i^ost, aducand m arł serricii apropierii cult-urale din- tre aceste doua j>opoare vecine,
„Tematy Rumuńskie^ sunt o nobila manifestare a acestei pro pagandę, intrucat ne inlesneę.te cunoaęterea spiritului poporului romanesę, care in decurs de cate-^ va veacuri a avut stranse lega-;- turi culturale cu noi ęi cu n o i; impreuna a tins la un rodnie contact cu viafa culturala a Occi- dentului*4.
» —
Prin circurile ęi
music-hall-uriłe parisiene
Mięcarea acrobatica ęi, in gene re, lumea circului face progrese I uimitoare la Paris.
Astfel, mai toate circurile pari-j słone ięi schimbh sapta-manal pro g^amul, realizand pc fiece sap ta- mana si in fiecare schimbare de afię, progrese remarcabile.
Unui din localurile cele mai frumoase ęi care se bucura de mai multa afluenfa din partea pu blicului, e fara indoiala, „L’Em- pire”.
Astfel ultimul afię al acestui marę music-hall parizian anunta reangajarea stralucitului jazz Ray Ventara, care soseęte dela Ixmdra, unde a repurtat succese frumoase. Despre aceet jazz ne
vom ocupa mai tarziu.
Un alt numar extrem de reu- ęit ęi interesant ii constitue exer- cifiile pe cari trupa „Rasco” le executa cu multa uęurinfa ęi vioi ciune. D-na Suzanne Dubost, o cantareafa dela opera comica, cucereęte cu vocea sa foarte sini patica si calda, in fiecare scara numeroase ajdauze.
UN NUMAR STRAIN L Empi re s a bucurat de vizita unei celebre trupę de atlefi. sbsi- ta pentru prima oara din Genua nia.
Numerile pe cari aceęti adeva- rafi atlefi acrobafi le executa trec intr’adeYar orice aęteptari.
Pentru spectatori, in orice oaz au constituit un deliciu. In toate mięcarile lor abile ęi excelent e- xecutate s*a ohservat o technica perfecta ęi.o. putere nebanuita in persoanele acelea atat de firave ęi blonde..
Se observa o lipsa completa. a rutinei. Se cunoaste ca sunt noi in meserie, prezentami insa apti- tudini excepfioiiale. Peste catva timp vor putea constitui, cu sigu ranfa unui din numerile primo ale oricarui local.
„BALETUL DELA TABARIN”
Pentru o cat mai marę variajie a programului, el cuprinde §i un exeeleut balet,
t Un balet pur parizian care a obfinut intr adeyar eucces. Gaci • parizienii au descoperit un marę lucru, care de altfel era de marę necesitate. „Baletu! dela Taba- r m ’ cuprinde un numar.... destul i
de respectabil de adevarate bale tiste, toate aproape de aeeiaęi inąlfime ęi mai toate aproape de o frumusefe rapitoare.
Aęa se explica conriderabilul succes pe care acest ansamblu ii obtine.
JAZZUL RAY YENTURA Acest jazz, inainte de a piecza ła Londra, unde dupa cum am spus, a obfinut succese rasunatoa re, a cantat mult timp tot la L Empire, constituind deliciuł as cultatorilor.
De ce?
lata marca iutrebare care un timp i-a framantat ęi pe pari- zieni ęr care, putea prea bine sa intereseze pe oricine.
In orice caz fapt e ca. Ray Ven tura este un excelent dirijor ca re a dovedit reale aptHudini pen tru muzica uęoara. Apoi intregu] ansamblu, cu toate ca este for
mat din liceeni ęi student i, e de-o rara virtuozitate in execu|ia ce lor mai complicate bucafi. PROGRAMU! DELA
ALHAM-BRA
De asta data „Alhambra11 nła reuęit sa prezinte nimic non, ni- mic care sa iasa din comun ęi sa-i atraga laudele publicului.
In afara eatorva numere noi, bunicele, • programul Aihambrei se rezuma la vechiłe numere.
UEMBASSY •
Aci, nonl program preziuta o atraefie cu totul particulara.
Lucienne Boyer, a prezentat o noua chansoneta, un nou marę „ęlagar ’ care va flutura in scrurt timp ęi pe buzele noastre.
Publicul a primit cu atat entu- zia^m noui „ęlagar ’, „Les Gueu- se*’: incat Lucienne Boyer a fost nevoit sa cante aceasta ęansoneta i
de peste ęease ori.
Restul programului, deaseme- nea reuęit, II formeaza: Julio AU vauez, Miss Florenee.
MARIE DUBAS
Marie Dubas este una din ace- le artiste care cand le revezi ęi le auzi din nou, se bucura dc o simpatie ęi un succes excepfional Astfel ęi cu aceasta ocazie la t.L'Embassy” a reuęit ca alhturi de Lucienne Boyer sa lanseze un numar considerabil de ęansonete cari au fost mult aplaudate.
Citez din ele cateva: „Le Doux Caboult1’, „Qnand je danse avee lui”, Qu’est ce que „J ai-me ęa”, „Je voudrais tout"5 ete.
In genere programu! s’a bucj- rat de succes ęi un critic parizian erede ca numai aceste dou§. uu- mere ajung ca sa atraga in Le cą re seara un public foaile nunio
im “ '
\M L XV, NO 4221
Redacfia, Adrrurastrafia
fi Atelierele Grafice
JNTFAREA ZALOMIT No t Hotał AtforiaJ— Talef. 501/50
BUCURB$TI
WWWWw eoneeeionatg f cimftr Scei«flU8 Am, -Rafa* Mcm", Cafe* VteS®*ei Ha. 3L
/s ta ceara
Astaseara va avea loc la „Paris King”, matchul Mofi Spakow ęi Pierre Gan don.
F’sf ■' Tvr,i»">i p r> r> —K 1 cand fostul nostru campion la toa te caiegoriile intalneęte pe fran- cez.
lata un istoric al matchurilor dintre Spakow ęi Gandon.
Prima oara s'au intalnit la Ba eureęti, la circul Sidoli, ęi vic ria a revenit — m c c r ' "
nii lui Spakow, Gandon a fost descalificat pentru lovitura joasa, in cea d? a patra repriza.
Cu ocazia acelui ma+ch, ju™' a avut una dintre cele mai rnetlio- cre atłtutini, doredind in acel timp o completa incapacitate, de oarece a lansat doua <'■ e :
Intai, dcclarand pe Gandon tn- yingator prin knok-out ęi apoi la protestul vehem?nt ał publicului,
a declarat pe Spakow invihgator I>rin descalificat1 a adversarulu; pentru lovitura joaśa.
Al doi Pa ^ " t ^ a avnt loc la 16 August 19 tO, la Arend e manę, cu ocazia. disputarii cam- pionatului european la categoria rnusca, intrs Lucian Popescu ęi Rene Ckallange. Dupa o lupta foarte interesanta Mo] i Spakow a caętigat la puncte.
Ce] de ai treiiea maieb a avut loc iarna aceasta la Paris, ęi s’a ferminat cu un verdiet de
eeałi-Campionatul Romaniei ia
toale categoriile
Camplonate
In cursful acestei luni se dispu- la nu mai pufin de trei campiona te nafionale.
i w v> i p • i c ' j i* u t , t r* i Asta sear& la Circul Sidoli Du As a seara la Circul Sidoli, ca aceea de a mvm£e pe Soya mitru pavelescu ęi j ean Marines are_loe cea de a doua fa la ęi a coda lu, Neto Opreseu. L u se vor r5zboi entru cam :0_ profesion.sta a nouei sesium In perspectiva o lupta fparte natn, RrmMei , (oate
pugilistiee, cu care ocazie se artimata, pe gustul tuturor disputa campionatul Romanioi spectatorilor,. O alta mtalnire la toate categoriile, intre Du- interesanta o prilejuesc Nico. mitru Pavelescu, fost definator lae Milea ęi Marin Marine&cu, al acestui titlu, ęi Jean Mari- doi puncheuri redutabili.
nescu, un element tanar, de Mai vechi in meserie, Milea va cuceri deciziiw
Dica Schwartz, campionul se i arn-mijlociu amator, debutand frumoase posibilitaji.
Duoa cum spuneam, in nu meruj de eri, nici Pavełescu.
nici Marinescu, nu intrunesc ca profesionist se masoara cu calitatile necesare pentru a fi Alexandru Buneą.
Mofi Spakow taie.
Noul match se anunfa dęci foar te dcsebis. monit sa puna capat unei eteme rivalitefi.
Un pronostic es te greu de dai Aęteptam din partea compa- triotului nostru o figura cat mai onorabila ęi desigur ca Mofi Spa kow va reuęi sa se menfma, cel pufin la iualfimea reziiltatelor an terioare.
ciemni cle un titlu pe care 1-a siapanit Mofi SpakowT ęi care estc cel mai pretios trofea al unui boxeur.
Dar, in absenia lui Spakow ęi in abstinenfa lui Axioti, ne- existand un alt boxeur mai buń decat combatan|ii de asta seara, nu se putea proceda alt* fel.
Fostul challenger al lui Du* mitru Calinescu, deęi un bo- xeur dezordonat, are toate ęan sele sa-1 invinga pe Schwart2 cłatorita combativitafii sale. Cbiar prin K. o.
Programul cuprinde ęi ca- teva matchtiri de amatori.
Ne yom resemna, dęci, sd a. \n c e
COndltiuiil a fost
vem campion suorem, — dest-j , i i o t
angajat match i
Sch-melling-Sharkey
r
Premietele Teattului National
din Cerna itl
„MAitna" de d. łon Marin Sadoveanu
Premiera din s&Ptam&na aceagta a blicul cernSutean intelege ęi aprecia-Teatrului National din Cern&uti a . za teatrul serios
fost „Molima“, piesa in trei acte d. łon Marin Sadoveanu.
de lata de oe Molima, aceasta drama
a destramarii sutleteęti in care se ' Reprezent&nd aceasta lucrare de re. simte cu cAt nerv sunt prinse perso-cunoscuta valoare, Teatrul National nagiile ęi cAt de mult a gAndit auto. din CernAuti ’doved&?te incA odat& cA : rui cAnd le.a fixat linia, a prilejuit,
teatrului din Cernauti unul din cele mai remarcabile succese. I
Interpretii, dupa cum am arAtat la tnceput, au contribuit in bunA mAsu, rA la depllna reuęitA a sPectacolului.
In primul rand, se cuvin neprecupe {ite laude d-nei Liii Bulandra, artistA
de frunie a teatrului din CernAuti, care a avut o impresionantA creatie ' In rolul YioricAi. Dda sensibilitatea tine sA ęi respecte promisiunile Pe
cari łe-a fAcut inainte de deschiderea stagiumi.
DupA frumosul numAr de piese ori. ginale jucate in prima parte a stagiu. nii ęi dupA „Muęcata din fereaslrd“
de Victor łon Popa, jucatA de curAnd,
„Molima“ deschide seria pieselor ori.
ginale, cari urmeazA sA se reprezinte, |n partea doua a gtagiunii. Astfel, ^
sunt anuntate cA se vor succeda sAp* din actul I, a trecut cu virtuositate la
Dupa cum am mai anunfat, la 16 lunie, se va disputa, la Chicago, matchul dintre Max Schraelling ęi Jack Sharkey, pentru campionatul lumei la toate categoriile.
Intałnirea a fost angajata in cele mai favorabile conditiuni pentru german, care participa la refeta cu un procent de 421 2, in timp ce adversarul san primeęte numai 10 la suta din reteth.
Contractul mai are o clauza.
tAmAnal urmAtoarele lucrAfi: „Crźma
din strada Jiistiftci“ de G. GostAchescu;
„Pćtdurea spdnzuratilor", dramatiza.
re de Ath. Mitric dupA romanul d lui Liviu Rebreanu; „Panfarola“ de Tu-
dor Mu?Atescu; „Casa cu trei fete"
de eolonelul Georman ęi „Rdra&ęa. gul“ de A. Rustea.
Premiera piesei d.lui łon Marin Sa. doveanu, la care a asistat ęi d-sa, poate fi socotitA o adevAratA slrbAtoa re artisticA. Sub directia de scenA a d.lui SicA A!exandrescu, interpretii au realizat un spectacol, demn de va-loarea Piesei.
O salA arhiplinA a aclamat cAlduroe
pe autor ęl pe interpretl. Publicul dela las 8UMCS 5i drama' A fosl !n linla m „ . s . * peisonagiulut, redSndu.l s
prcmierA, m randurile cAruia se gA-seau cele mai reprezentative figuri ale vietii culturale din GernAut^ a urmArit piesa cu o incordatA atentiu. ne. Dealtfei d. łon Marin Sadoveanu este cunoscut publicului nostru ęi din altA lucrai-e a d.sale: Anno Domini,
care s’a jucat la Teatrul din CernAu. ti cu un an inainte de-a &i reprezenta
la Bucureęti.
Puternica dramA a d.lui łon Marin £adoveanu a impresionat cu atai mai mult cu cAt fiind o lucrare de profun-dA analiza psihologicA, e accesibilA intelegerii publicului de aci, crescut ęi cultjvat 5n traditia literaturii nor. dice. Trebuie sA subliniem faptul cA in aceastA privintA, lucrarea d.lui łon Marin Sadoveanu a fost o adevarafA surprizA pentm publicul nostru, care nu putea bAnui din celelalte piese ro_ mAneęti jucate pe scena Teatrului din CernAuti, cA avern dramaturg! pe cari ii preocrpA teatrul psihologic; dupA cum nu puteau bAnui cA piesa acestui autor dramatic romAn este atAt de łsbSnditoare.
Or, Molima nu e numai o piesA scri
sA cu rneęteęug de tehnicA teatralA ęi cu o óeosebitA Ingrijlre literarA ci este ęi o valoroasu lucrare, m care a. naliza psiholigcA are atAta adAncime Jncśt impresioneazA in cel mai inalt grad, blne inteles pe acei ce nu vin la teatru numai pentru a se distra. §i-o spunem cu oarecare mandrie — pu.
1500. Ł I
unar Meru comnus la pr&rz d;nJfeluri, seara din 2 feluri
]<r 8 U o , « L ei
lumr nu nai prdnzul la
^estaurantul Bayaria
Str. Domnita A fi 'Stasia 10 1 ldvederej
redarea sbuciumului ęi a durerii pro. fundę, pentruca apoi sA redea tot a-t&t de copleęitor electele distrugAtoa re ale desagregArii sufleteęti. In jo-cul d.nei Liii Bulandra s’a lnvederat perfect aprofundarea stArilor sufleteę ti ale eroinei, aęa ca interpreta, dato. rita ęi talentului ei scenics le.a putut face sA treacA rampa.
D-na Jćnl Moruzan in rolul bAtra.
nei Maria a avut o realizare cu atAt mai merituoasA cu cAt ne deprinsese in actuala stagiune sA exceleze in ro lurile de comedie. De astAdata, d-na Moruzan a dovedit cA insuęirile ci ar tistiće ti permit sA abordeze cu ace-e sub veridicul lui aspect.
DupA un timp cera mai indelungat, j
d. lite Cernca apare intrTin roi la \
inAltlmea calitAtilor sale de artłsfc pe cAt de talentat po atAt de muncitor. I s’a ineredinfat rolul lui Mihai, per sonagiu pe care a inteles cA trebuie sA.l umanizeze cAt mai mult. Jocul d.lui Gernea a fost ca atare Perfect sincer, dupA cum era ęi necesar. A pus convingAtoare cAIdurA in primul act, a pus apoi puternic tempera ment in marea scenA din actul IMea, cand isbucneęte impotriva dragostei aeaparatoare a mamei ęi In sfAręit a subliniat procesul sufletesc a celui in vins.
D. Nae Bulandra In rolul bAtrAnului
Iorgu, a redat minunat caracterui IłlAnd ęi gandirea echilibratA a aces tui personagiu, care, potrivit impleti. rii actiunei> trebuie interpretat cu multa stApAnire. Or, d. Nae Bulandra, cu bogata d.sale experientA artisticA, era cel mai in mAsurA sA realizezo scenie figura aceasta duioasA ęi cum pAnita.
Sceno de emotivitate ne.a dat d. N. Sireteanu in rolul lui Ali, care prin ,
reuęitul sAu joc a contribuit foarte mult la efectul impresionant al iina. lulu! primului ęi ultimului act.
Nu-i insa mai pu{in adevArat cA dacA „Molimau a fost atAt de bine ju
catA la Teatrul National din CornAu-ti, rnulte din merite revin exeelentei dirrctii de scenA a d lui Slcd Alexan- drc$cu. Moduł cum acest apreciat re.
gisor a condus jocul interpretilor, !n. telegerea pe care a dovedlt-o in creea-rea atmosferii, cAt ęi creea-realizacreea-rea deco. rtiltii, cu transformArile adecuate stA. ' rilor sufleteęti ęi contribuind la creia rea atmosferii de desagregare; ne.au dal un spectacol ce face cinste Tea. trului National din CernAuti.
j AŁ, VARVARA
gur, nentru scuria vreme, —Df* Paveleseu sau pe Jean Mari nescu.
Remtoarcere...
I11 alta ordine de idei, vom spune ca, matchul fiind per fect echilibrat, se prezinta ca un bun punct de atractie ęi data nu se noate vorbi de va- loarea lui, fara indoiala, insa- ca are atel ..ce” propice succe- sului de public.
§ansele sunt, de putin, — de o nimica toata, ęi asta mai mult pe simpla prezumptie, — de partea lui Jean Marinescu. care ar putea dobandi yictoria inainte de llmita, pe la Juma- tafea Darcursului.
Posibilitate de izbanda prin out are ęi Dumitru Pavelescu- ai ca rui pumn e din cele mai teribile.
E intrebarea, “ ęi aici sta dcslegarea matcbului, — daca Jean Marinescu, pugilist de buna calitate, dar putin ruti- nat, va ęti sa evite dreapta a- tat de convingatoare a lui Pa- yelescu.
In match semi-vedeta, Gh. Joi. la Bruxe!Ies, s’a jucat Stamate, campionul Romaniei matchul de foot-ball dintre e- la categoria „co-oę”. se intai- chioele renrezentatiye ale Bej neęte cu Ton Miliail, boxeur giei ęi Olandei.
capabil de orice surprize: adi- Olanda a inyins cu 6—3.
Chirila Dau
Anume ca, lacobs. managerul iar Sambata viifoare, la Ma kii Schmelling, primeste, in 'cab'» Calineecu ya lupta cu
H ł P P I S M
Triumfu! bun iui s!mf
Combinatia bookmakerilor, la Publicul e plictisit de manoperf*1 care s’a alaturat o intreaga ga.scii Ie cu tale ale privilegiatilor, §i nu de profitori, a fost infranta. Dl. mai vrea sa acorde sprijinul sau Negropontee, a infeles cu un mi- consorjiului Yass-ist. Punctul pe nut mai de vreme pericolul ce-1 j a fost pus ęi orice incercare do reprezinta sistemul unei exploa- i^>popularizare a vechiului hippo tari monopol, pentru campul de (]rom> risca sa deyie inoperanta, curse cie !a Floreasca, ęi a hola- atata vreme cat yechile sisteme rat acordarea de noi liccnfe. Cu — cari ee bazuu pe carfi de vizi- inccpcrea noului sezon de curse ta _ nu vor Capata o complecta vor func(iona dęci pe hinpodro- desaprobare din partea ofieiali- mul „Snicului’ 4 boockmakeri di- ior po]itica acluIatoriloI. cari fenk. creantlu-se asifel o concu- g doar inłcrcseIe peK„na!c, renja c.nstita mcm a a-i punę pc . douna ,lobi,„ Iui sport< trebue por.on la adaposłu] speculafium- ^ aispaw, altfel mergem sigur lor ncperm.se, l nn acest non pro , irCvocabilul fallment al curse. cedeu se ya asigura o cota rezo- jor
nabiła, in raport cu sumele juca-i f ^ t • • __f
J . , . ,! In vreme ce conducatorn
pn-e ppn-e ccarpn-e ca in par pn-e si pn-er mu|uj Camp dpn-e alpn-ergari, refuza numarul concurentdor car, ,au a ,ece urechea la doleanfe-parte la ulergare. Yom fi dar, scu , . . . .
i f . , , a le celor mai seriosi dintre
susfi-. titi de a accepta drept bune, co- j ,
tele fanteziste cari ni le serveau uatorii curselor imastre, publicul
, . . parior, cei dela T loreasca, sau
yechii concesionari, cari nu se sfiau sa anun(e intr’un handicap de 10 eai, pe doi din ei la sub
e-galitate. ^
Vrm reeunoaęte de la inceput, fie bune. Un pnm pas, menit sa ca „Snicul” a luat o masura eroi- Jnclulceasca raporturile a ęi fost ca, atunci cand a hotarat majora facut prin proectul acord .rei mat rea numarului de boockmakeri, multor^ licenfe de boockmaken. prin faptul ca ea nu intra in ve- i Aęteptam indeplinirea acestui pro derile conducatorilor dela Banea ®ćt, cu toata tnerederea, ce T» r I sa, cari accepta, moi departe func iwspird conducSiOrii
a" fionarea monopolului. Aceasta carI ,ri totdeauna
pus de acord cu yederile primu lui factor ęi asteapta in linięte, rezultate cari nu se poate, sa nu
,,Snicului5 sau dovedlt . . A -j. * . > r i 1 t • i- masura, va avea darul de a sal- ca ?b‘u sa se puc de acord, ca toa caz de izbanda a pensionaru- Gheorghe leięanu, in joc fund ti ya |)ruma (|e crecIit de care se lumea sa f’*e muRumita. lui sau, un premiu de 50.000 kul de camp on al Romaniei lu|maj bucura inca hippismul nos-1 Recenta infelegere cu proprie-dolari! ^ ^ j categona semi-mijlocie. ^ ' \TU Va dovedi celor dela comlu tarii de trapaęi, ne-a servit din
oe conteaza pe o refeta dc» Deasemenea, pentru sfaręitul fjgpea. primului nostru camp de nou próba unei complecte mtele- 600,000 dolari, jipj»xjm ativ 9,5 Iunei, se proseteaza un match in curse, Ca numań o grahnica rćcii gen sporfive in domeniul hippię mihoane lei. cel mai scump loc tre Chirila Dan ęi Nicu’ae Milea, ficare a contractul u i celor 2 mono ęi ne face sa priyira cu inereder© costand 25 dolari (4.000 lei).
Olanda-Belgia
6-3
pentru titlul nafional la
catego-• W
ria ..usc
In j u r u l r i n g u l u l ...
„L Auto , in ultimul sau nu- Desyronys, Jacoues Mirand, stra lucitori, are aerul unui mic
mai somt in Capitala, aie ur- Albert Prejean, Sid H om er, Ot- chinez din Shanr/hąi. matorul ,,cursiv“ de aspecte deia 1 - - ~ . . . . * • - j-i matchul Lucian Popescu-Eugene
H u a t:
„Astfel, astaseara, iałd-ne din nou la picioarele rinejului, pen-iru spectacolul de a, redea oa-’ meni cari se bat, §i cari i*i ris-cd soarta dinir’o singura lovi-tura...
Un marę campion, dintre ai noętri, deoparte : Engine Huat, cu fa xa. sa energied, cu trasaturi tdioasc, acest rictus care l-a fd-cut sa fie denumit „tigruiP, cruzimea cu care accepta lunla
fi dorinta de a nu se face dis-
pldcut in o chi i publicului sau. Dc cealattd parte, un maro campion romdn, un adolescent cu pchli ęi cu parni ńegru ca tdc'u-nele, cu tenul mat, cu pielea te-intatd de bronz, ca rilegiaturiętii dela Juan-les-Pins. Adonis ? Se poate... in tot cazul o vedetd ine dita, din moment ce nici-un cam-plon roman nu a cunoscut la noi o atare ćelehritate. cale redete romanc n am vazvt la P a ris f De Max, neuitatul ! Marła Ventura ! Elmira Popescu ! Ali ce Cocea! cale alicie ? In lite ratura,'Pirinfesa Bibescu Dar, in sport, nimeni /...
Ba da ! Astazi : Popescu f $ i cum era de prerdzut, Ro mania a fost astazi la Palais des Sports ęi venirea campionului bucureętean a suscitat curiozita-iea simpatied a numeroęi com-patriofi.
Vo\ cita dc ici de colo : Mirę-Ule Marcooici, Poiła Illery, Ma ria Odnescu, Nutzy Stdnescu $i alte romance brune ; ęi d-ia h i-culescu, pe care te-arn rcmarcat in primele rand,uri ; Jean Hai-mouici, Constantinescu ęi alafla altu. catc figu ri specific po-riziene.
lata pe drdgdłaea ęi straluci-toarea Daniele Paiola, frumoasa Annabella, apoi Nadine Picard, d-na Mignonć Dimitri, Deley, M affa-Rcnaud, d-ra Jacąueline Pingram, Yves Mirandę, Paul Rom sęau, Jea n ProuvostĄ
Hen-fenthall, Paul Guillon, Maurict | Bat aie aprigd dela inceput, ęi Gaudet, M. Vert, Jean Pafou, Popescu parę sd fi luat avanta-inseparahilii Van Cleeme ęi Ar- jul dela plecare. Dar iatd cS, pels, Robert Bollac, elsgantul 0 lopitura Huat ia arimasa Tomasini. Cazimir Brnie. P. Bar- ! terihiU d in m arile sale dispute, del, Radziwiłł, ąmiatorul Marcel
Doret, Jea n Monti, d-na Louvi-clie, Lala * ade, V' otdecrane, Zo ny afos, G'ii Weissneiller, Luy Chaiel...
lata numerosi yanleei, compa-trióii ai lui J e f f Dicltson, cari o-cupd un careu de unde se aud mii de strigate ęi incurajari.
lala, inca, ęi pe impozanlul Prim o Cam era ęi managerul scu Leon See, marchizul de Cha^sn-toup, Laubat, Ramsay ęi P if i Lefeure, Dessouches ęi Guy Bou-riat.
Prelim indri rapide, cari pro-voacd un frumos entuziasm, al lui R iethdof in special care este susfinut cle compatriofii sai ber-linezi, in rdndul cdrora Robert Liebmann, popularni autor al „Oongresului danseaza *. Nou en-tuziasm, in rdndul acestora a-tunci cand, germanul Ne m d cdę-tiga matchul sau.
Dar iatd pe Huat ęi Popescu ęi deodatd o febra intensd cu prinde asistenta, Dhscufii pen tru bandaje. L a insisteniele lui Popescu-tatdl, „Genene**, trebue sd, ęi-le desfacd, cciace determind oarecare tumult, care se am plifi-ca atunci plifi-cand secunzii lui Huat cer romdnului sd refaed banda-jeU.
Tumultul e generał. in e-nem area momentalni, doi eon-vinęi partizani ai celor doi ad-rersari se agitd amarnić in pri mul rand de fotolii
„Incepe frumos !“ exclamd ci-neva in spatele meu.
Lupta, in orice caz, incepe in-ir’o atmosfera de duęmanie,
In fin t, cei doi cocoęi se in caerd !
„TigruU este in aefiune... In fata lui, Romanul, cu pie h a sa hnmdt cu gehii sai p i k i »
Bal lLojii „Noua
Fraternitate"
se ineruntd, muęchii sai se con-tractd ęi el este acel care impu-ne o lupta groa&nicd.
Bornbardat, romanul nu mai poate rezista ęi in f a xa aralanęei cade. De necrezut ! Lupta s°a terminat. Surpriza este marę, i-mensa chiar, dar se trans form a dintrodald intr’un tunet de
a-plauze la adresa lui Huat, in mondial la toate categoriile. timp ce sub fócul aclamafiilor, I Faptul ca un german, detine lo fotografii il bombardeazd la ran.
du-le, deastadatd fara pericol.
polizatori, mai poate asigura ve- noile masuri anunjafe.
cbiu^oi b;ppodrom popularitatea ION CYK
din trecut.
§tim cu tofii unde ne-a dus mo nopolul deralizarii pungii pario- rnlui dupa sistemele bine cunos- cute ęi se eunose, deasemeni mo- <ivele boicótarii frumosului hip-
podrom dela Banea&a, care in f Asta seara are loc in Saloancle ultimul timp era eonsi^erat ca Camerei de Comert balu! lojii aduposteęte o banda de aventu- „Noua Fraternitate .
rieri. lnovaf a monopolului jocu-' Vor fi retransmigruni electnce lui „la fix” este una din explica- ale orcliestrelor in toate incaoeri tiile cele mai de actualitate. In le. bar, cabaret, tombola. 2 orehes nici o fara din lume nu funcfio- tre Jazz program artistic cii LU- nenzu mai pufin decat 3 boock- LU NICOLAU, ZIINA RAZDI, di mrkeri. La noi sunt numai (2) seuri etc. ^ # doi ęi aceęti doi lucre^za in aso- Numarnl invitafnuiilor e bmi- ciafie, fara nici un fel de jena. tat.
eeoMwe®<i>eeee®ee6©e©©oee9e»eyeei>e9oggeeeo©g®eeeeeee
Pasa amens na ataca pa
J u k Dempsey
„E
o paiafa de circ“, serie New-York Times
Fevcnirea fostului idol Jack j 1 Am parasit sala unde eyoluase Dempsey pe ring, produsese en- pniafa, cu snfletni incarcat de du tuziasm, mai aleś pentrn sport*vii, rere.
din America, dorniei de a vedea pe nn compntriot al lor campion
Ei in aceiaęi atmosfera de fe bra, in mijlocul unei mulfimi surescitate, se dcsfdęoard intre Corlcindale ęi Griselle ultima batalie a seret.
Dar de data aceasta boxeurii su/nt cei cari sc aratd excesiv de calmi in mijlocul tumultuluiee.
Inca o care sfa sfins de mult, ęi care nu mai trebuia rea* prinsa’’!.^
Articolul din cotidianul de pes - . i * , i te ocean, reda in modni cel mai lr.se Hiięlit i con^Fm a ynn. ei orj rraj actrrala sitiiafie in care se a-cu atat maj *vault tu cat America fosftl| campion moudial.
a rv”t intotdcauna supremafm m I _ .
* Deeepfia pe care a cauzat-o
pugilism.' ^ v i Jack Dempsey trebuia aęteotabt
De nceia, cand au ^azut pe ^ parte. Pentrn cii ,.marele Jack’
„marele lack urcand dm nou » •
’ , . ; * « ęi-n castigat intreaga sa glorie, re p e e r n 3iim, sfe.ma ju: grafie formidabilului s?u puaiii. spontan. speranęa ca steaua Im } niciodata pe teck
n a apus inca. ^
Dar toate aęfeptariie lor, au * * , .<
lost iuęelate! acum c-nd a revemt
Deinusey. <le5i a relunt l,oxuI, Pe r," s - Ia ° vars‘3 ln care ca„ne' a cauzat tuturor o marę decep-. ra unui boXenr bun. incepc sa cu prinda rezultate mediocre. lipsit lu nceasła privIn(S. coufralcle *> intreaga forta de alta data a i—.. v^..i, rr:---____ _ pKinnului, pe care Jack Deniosey na nvut-o niciodata — este ęi na tura! ca actFnile sale sa semene cu ?de unui clown.
El nu mai are nici o ęansa, sa rrcucereasca en(uz*asniul publj-,.Ncw York Times” are un articol
excelent.
lata ce serie ziarul american: ,.Jnck Demp :ey!
Marele nostru campion. invo- cand gloria din trecut, a inceput
sa practice d*n nou, lupta cu pnm cuhii, aęa cum facea acum cajiya nib care intrbm singur cuvant se ani.
clrnrm: box.
Ca ori ce yankeu, ne-am asieu fat sn vedem in el, pe s ?lvatorul no‘ trr, pe readucatorul titlul u i suprem.
Am suferit insa. nna dintre ce-! Ic mai amirnice inęelari.
Deasemeni, cl nu mai poate spera sa culeaga nici isbanzile ce l-a u Dcut celebra,
AsDzi, Jack Dempsey nu este deefit epava campionului din tre cut.
$i revenirea sa pe ring. nu face ln locnl gloriosukii boxeur de! alfr va decat sa-i intnnece. pufiu cUnmara. nm ovut in faja, o sim- catc puRn, gloria sa de
odiuioa-ra ...
N. T. DUMITRESCIT
Boxi
AstSsearS, la Paris
Spakow-Gandon
płu paiafa de circ! i
Toate incercarile noastre, de a inlatura desamagirca, au fost ra- darnicel
